Descoperire sub gheața Antarcticii: o structură veche de 160 de milioane de ani. Foto: pixabay.com Cercetătorii au identificat un „peisaj ascuns” uriaș sub calota de gheață a Antarcticii de Est, vechi de 160 de milioane de ani. Potrivit noilor informații, ar putea fi vorba despre o „provincie uriașă în formă de evantai”, care ar putea influența viitorul creșterii nivelului mărilor. Antarctica, continentul descoperit abia la începutul secolului al XIX-lea și explorat de oameni de doar două secole, continuă să își dezvăluie misterele. O nouă descoperire geologică ar putea avea implicații importante pentru modul în care va evolua topirea gheții în contextul schimbărilor climatice din secolul XXI, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience. Cercetarea arată existența unei structuri masive ascunse sub calota glaciară a Antarcticii de Est, care ar putea influența direct stabilitatea gheții și, implicit, nivelul oceanelor la nivel global. Descoperirea bazinelor în formă de evantai, un pericol? Încălzirea globală reprezintă de zeci de ani un motiv major de îngrijorare pentru climatologi. O parte a calotei glaciare antarctice este deja în proces de topire, iar oamenii de știință avertizează că, în scenariile extreme, topirea completă ar putea duce la o creștere a nivelului mărilor cu zeci de metri. Un astfel de scenariu ar avea consecințe dramatice pentru orașe precum New York sau Londra, care ar putea fi parțial sau total inundate. Pentru a înțelege mai bine aceste riscuri, cercetătorii analizează în detaliu structura Antarcticii, inclusiv straturile de gheață de câteva mii de metri grosime și relieful ascuns de sub acestea. Citește și: Un uriaș sistem de bazine în formă de evantai, ascuns sub Antarctica de Est, ar putea rescrie istoria geologică a continentului Un continent care nu a fost mereu înghețat Potrivit noilor informații, ar putea fi vorba despre o „provincie uriașă în formă de evantai”. Foto: pixabay.com Studiile geologice arată că Antarctica nu a fost întotdeauna acoperită de gheață. În urmă cu aproximativ 45,5 milioane de ani, în perioada Eocenului, clima a început să se răcească, ceea ce a dus la formarea gheții marine și a aisbergurilor. Ulterior, în urmă cu circa 25 de milioane de ani, calota glaciară aproape a dispărut complet, înainte de a se extinde din nou în urmă cu aproximativ 13 milioane de ani, devenind o prezență permanentă. Aceste schimbări au fost influențate de mișcarea plăcilor tectonice, care au modificat poziția continentelor și au schimbat circulația oceanelor și a atmosferei, influențând astfel clima globală. Tehnologia care „vede” sub gheață Pentru a explora ce se află sub stratul gros de gheață, cercetătorii folosesc metode geofizice moderne, precum măsurarea câmpului gravitațional și magnetic, analiza undelor seismice și foraje de gheață și roci. Una dintre cele mai importante tehnici este radarul aeropurtat, care permite cartografierea reliefului ascuns sub calota glaciară. Aceste metode au fost esențiale pentru o echipă internațională de cercetători condusă de Egidio Armadillo (Universitatea din Genova) și Martin Siegert (Universitatea din Exeter), care a făcut o descoperire semnificativă în Antarctica de Est. Citește și: Cercetătorii știu, în sfârșit, ce a cauzat prăbușirea gheții marine din Antarctica 30 de bazine uriașe ascunse sub gheață Analizând topografia subglaciară, cercetătorii au identificat aproximativ 30 de bazine alungite, cu formă radială sau de tip „V”, care converg către o zonă apropiată de Polul Sud. Printre cele mai importante structuri se numără bazinele Wilkes și Aurora, dar și cel care adăpostește lacul Vostok — cel mai mare lac subglaciar cunoscut de pe Pământ. Aceste formațiuni se întind pe mai mult de 1.500 de kilometri de la coastă spre interiorul continentului. O structură veche de 160 de milioane de ani Studiile geologice arată că Antarctica nu a fost întotdeauna acoperită de gheață. Foto: AI Cea mai importantă concluzie a studiului este că aceste bazine nu sunt simple văi sculptate de ghețari, ci ar putea fi rezultatul proceselor tectonice care au modelat scoarța terestră timp de cel puțin 160 de milioane de ani. Cercetătorii vorbesc despre un proces numit „extensie rotațională intraplacă”, prin care scoarța continentală s-ar fi întins treptat, asemănător deschiderii unui evantai. În această interpretare, structurile nu au fost create de eroziunea ghețarilor, ci de forțele tectonice care au acționat mult înainte de formarea calotei glaciare actuale. Formarea lor ar fi avut loc în perioada destrămării supercontinentului Gondwana, proces care a dus la separarea Antarcticii de Australia și de alte mase continentale. Gondwana și transformarea continentelor Gondwana a fost un supercontinent format din actualele continente America de Sud, Africa, Australia, Antarctica, subcontinentul indian, Madagascar și părți din Peninsula Arabică. Acesta a început să se fragmenteze în Jurasic, în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani, făcând parte dintr-un sistem continental mai mare, Pangeea, care includea și Laurasia — supercontinentul din emisfera nordică, ulterior divizat în Eurasia și America de Nord. Aceste procese geologice au remodelat complet planeta, influențând inclusiv circulația oceanelor și evoluția climei globale. Impact posibil asupra viitorului gheții antarctice Pentru a explora ce se află sub stratul gros de gheață, cercetătorii folosesc metode geofizice moderne. Foto: pixabay.com Structura descoperită sub Antarctica de Est ar putea influența modul în care ghețarii se deplasează în prezent, inclusiv marile fluxuri glaciare precum Totten, Denman, Amery, Byrd sau Beardmore. Cercetătorii avertizează că această configurație geologică ar putea crește vulnerabilitatea anumitor regiuni ale calotei glaciare în contextul încălzirii globale. Estimările arată că volumul de gheață implicat în această zonă ar echivala, dacă s-ar topi complet, cu o creștere a nivelului mărilor de aproximativ 28 de metri. O piesă importantă în înțelegerea schimbărilor climatice Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care structura profundă a continentului influențează comportamentul gheții și reacția acesteia la încălzirea globală. Oamenii de știință spun că aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege mai bine evoluția Antarcticii în următoarele decenii și impactul potențial asupra nivelului oceanelor. Într-un context în care schimbările climatice accelerează topirea gheții, astfel de descoperiri devin esențiale pentru modelele de prognoză climatică globală, potrivit futura-sciences.com.