Un uriaș sistem de bazine în formă de evantai, ascuns sub Antarctica de Est, ar putea rescrie istoria geologică a continentului

Sub întinderea impresionantă de gheață care acoperă Antarctica se ascunde o lume rămasă neatinsă de milioane de ani. Cercetările recente arată că sub calota glaciară a Antarcticii de Est există o formațiune geologică uriașă, necunoscută până acum, care ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg evoluția acestui continent și desprinderea sa din vechiul supercontinent Gondwana.

O formațiune geologică uriașă, ascunsă sub gheața Antarcticii de Est, oferă noi indicii despre desprinderea continentelor

În multe zone ale Antarcticii, stratul de gheață depășește câțiva kilometri grosime, ascunzând complet relieful de dedesubt. De-a lungul ultimelor decenii, specialiștii au utilizat tehnologii moderne, precum radarul de penetrare a gheții, măsurători gravitaționale, magnetice și seismice, pentru a cartografia treptat acest peisaj invizibil. Rezultatele au scos la iveală existența unor lanțuri muntoase, văi adânci și bazine uriașe care au rămas izolate sub gheață timp de milioane de ani.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de geofizicianul Egidio Armadillo de la Universitatea din Genova, a identificat acum o structură geologică de proporții impresionante. Aceasta este alcătuită din aproximativ 30 de bazine subglaciare conectate între ele, dispuse într-un model care seamănă cu un evantai uriaș. Formațiunea se extinde din apropierea Polului Sud către coasta Antarcticii de Est, sugerând existența unui punct central din care scoarța terestră s-ar fi deschis treptat.

Noua descoperire a primit denumirea de Provincia Bazinelor în Formă de Evantai din Antarctica de Est (East Antarctic Fan-Shaped Basins Province – EAFBP). Potrivit cercetătorilor, această structură ar fi apărut înainte ca supercontinentul Gondwana să înceapă să se fragmenteze, reprezentând o zonă de slăbiciune în scoarța terestră. Ulterior, această vulnerabilitate ar fi influențat procesul prin care Antarctica s-a separat de Australia și de celelalte mase continentale.

Importanța acestei structuri nu se limitează doar la înțelegerea trecutului geologic al Pământului. Aproximativ jumătate din calota de gheață a Antarcticii de Est se sprijină pe aceste bazine, iar configurația lor controlează direcția și viteza cu care gheața se deplasează. Deși mișcarea gheții este extrem de lentă, relieful ascuns de dedesubt îi influențează permanent evoluția. O cartografiere mai precisă a acestor formațiuni îi poate ajuta pe specialiști să îmbunătățească modelele privind dinamica ghețarilor și efectele schimbărilor climatice, conform nature.com. 

Antarctica reprezintă aproape o zecime din suprafața uscatului planetei, însă cea mai mare parte a continentului rămâne inaccesibilă observațiilor directe. Din acest motiv, numeroase capitole din istoria geologică a Pământului sunt încă incomplete. Cercetătorii consideră că studierea reliefului ascuns sub gheață poate oferi informații esențiale despre formarea munților, evoluția scoarței terestre și procesele tectonice care au modelat continentele actuale.

Interesant este că oamenii de știință nu urmăreau inițial identificarea unei asemenea structuri

Obiectivul lor era reconstruirea aspectului Antarcticii de Est în condițiile în care întreaga gheață ar dispărea. O astfel de simulare ține cont de faptul că masa uriașă a gheții apasă permanent asupra scoarței terestre. Dacă această încărcătură ar fi eliminată, relieful s-ar ridica treptat, în unele regiuni chiar și cu aproximativ un kilometru.

Pentru a realiza această reconstrucție, specialiștii au combinat informațiile obținute prin radar cu date gravitaționale, magnetice și seismice. În timpul analizei, au observat că numeroasele bazine subglaciare nu erau distribuite întâmplător. Dimpotrivă, acestea păreau să pornească radial dintr-o zonă comună, alcătuind un model coerent la scară continentală.

Ce este un sfenoclasm?

Geometria descoperită seamănă cu o structură tectonică denumită sfenoclasm, un model descris încă din anii 1950. Acesta apare atunci când două blocuri mari ale scoarței terestre se rotesc unul față de celălalt, iar între ele se formează un spațiu triunghiular care poate genera bazine extinse.

Cercetătorii au analizat mai multe scenarii care ar fi putut explica apariția acestor depresiuni, inclusiv eroziunea produsă de ghețari, procesele de rift, întinderea scoarței și existența unor structuri geologice mai vechi. Totuși, comparațiile au indicat că cea mai plauzibilă explicație este un proces de extindere rotațională, în care scoarța terestră s-a deschis asemenea unui evantai, pornind dintr-un punct fix și extinzându-se spre coastă pe o distanță de aproximativ 2.000 de kilometri.

Citește și: Urme ale unor explozii stelare, descoperite în gheața Antarcticii. Cercetătorii spun că Pământul traversează un nor cosmic străvechi

Dacă această ipoteză va fi confirmată prin cercetări viitoare, ea ar putea oferi dovezi importante despre evenimentele tectonice care au precedat destrămarea Gondwanei și despre separarea ulterioară dintre Antarctica și Australia.

Oamenii de știință consideră că mișcările scoarței terestre asociate deschiderii acestei structuri ar fi favorizat ridicarea acestor lanțuri muntoase, care astăzi reprezintă unele dintre cele mai impresionante reliefuri ascunse ale planetei.

Autorii studiului subliniază însă că există încă numeroase necunoscute. Stabilirea momentului exact în care s-a format această structură este dificilă, iar actualul model geologic ar putea fi rezultatul suprapunerii mai multor episoade tectonice desfășurate pe parcursul a sute de milioane de ani. Cercetările viitoare vor încerca să stabilească mai precis evoluția acestor procese.

Chiar dacă Antarctica continuă să fie unul dintre cele mai greu accesibile locuri de pe Pământ, fiecare nouă descoperire oferă indicii valoroase despre trecutul geologic al planetei. Lumea ascunsă sub kilometri întregi de gheață începe, treptat, să dezvăluie secrete care au rămas îngropate încă din vremea în care continentele formau un singur supercontinent.

Citește și: Oceanele au atins niveluri record de temperatură, iar gheața marină a scăzut alarmant în martie 2026