Una dintre explicațiile investigate în timp este legată de infecții transmise de la animale la oameni. În centrul acestei ipoteze se află parazitul: Toxoplasma gondii. Foto: AI O analiză din 2023 a literaturii științifice existente a atras atenția asupra unei posibile asocieri statistice între deținerea unei pisici ca animal de companie și un risc mai mare de tulburări din spectrul schizofreniei. Este important de subliniat de la început că aceste rezultate nu demonstrează o relație de cauzalitate — adică nu există dovezi că pisicile „provoacă” schizofrenia sau afectează direct sănătatea mintală. Ce au arătat cercetările? Echipa condusă de psihiatrul John McGrath a realizat o revizuire sistematică și o metaanaliză a studiilor publicate în ultimii aproximativ 40–44 de ani, provenind din 11 țări (inclusiv Statele Unite și Regatul Unit). Analiza a inclus 17 studii diferite. Concluzia principală a fost că există o asociere pozitivă semnificativă între expunerea la pisici și o probabilitate mai mare de tulburări asociate schizofreniei. După ajustarea unor variabile externe (factori de confuzie), cercetătorii au estimat că persoanele expuse la pisici ar putea avea aproximativ un risc dublu de a dezvolta astfel de tulburări, comparativ cu cele neexpuse. Totuși, rezultatele nu au fost uniforme: Un studiu nu a găsit nicio asociere între deținerea unei pisici înainte de vârsta de 13 ani și schizofrenie. Același studiu a observat însă o asociere atunci când expunerea era limitată la vârstele 9–12 ani, sugerând că posibila „fereastră critică” de expunere nu este clar definită. Alte cercetări au identificat legături între contactul cu pisici și scoruri mai mari la trăsături de tip schizotipal sau experiențe psihotice, dar nu toate studiile au confirmat aceste rezultate. Citește și: De ce pisica ta te evită dintr-odată și ce poți face pentru a-i recâștiga încrederea Ipoteza infecțioasă: Toxoplasma gondii Una dintre explicațiile investigate în timp este legată de infecții transmise de la animale la oameni. În centrul acestei ipoteze se află parazitul: Toxoplasma gondii. Acest parazit poate fi transmis: prin contact cu fecalele pisicilor infectate prin consum de carne insuficient gătită prin apă contaminată Potrivit estimărilor făcute de Centers for Disease Control and Prevention, milioane de oameni pot fi infectați cu T. gondii fără să prezinte simptome evidente. Foto: magnific.com Odată ajuns în organism, parazitul poate persista în sistemul nervos central și poate influența neurotransmițătorii. Unele studii au sugerat posibile legături între infecție și schimbări de comportament, trăsături de personalitate sau chiar simptome psihotice. Totuși, cercetătorii subliniază că aceste corelații nu demonstrează cauzalitate, iar mecanismele exacte rămân neclare, potrivit sciencealert. Alte observații din studii Unele cercetări incluse în analiză au explorat și alte tipuri de expunere: Un studiu pe 354 de studenți la psihologie din SUA nu a găsit legături între deținerea unei pisici și scorurile de schizotipie. În schimb, persoanele mușcate de pisici au prezentat scoruri mai mari pe anumite scale psihologice, comparativ cu cele care nu au fost mușcate. Alte cercetări au sugerat posibilitatea implicării unor bacterii (de exemplu Pasteurella multocida) în efecte neurologice sau comportamentale, dar aceste ipoteze rămân speculative. Citește și: Cum ai grijă corect de pisica Sphynx. Igiena, alimentația și detaliile pe care mulți proprietari nu le cunosc: „Sunt cele mai iubitoare pisici”. EXCLUSIV Limitări importante ale cercetărilor Autorii analizei atrag atenția asupra unor limite majore: majoritatea studiilor (15 din 17) sunt de tip caz-control, care nu pot demonstra cauzalitate multe nu controlează suficient factorii de confuzie (de exemplu condiții sociale, de mediu sau genetice) calitatea metodologică a unor studii este scăzută rezultatele sunt inconsistente între cercetări. Aceste probleme fac dificilă formularea unor concluzii ferme. Analiza publicată în revista Schizophrenia Bulletin sugerează că există o posibilă asociere între expunerea la pisici și tulburările din spectrul schizofreniei, dar subliniază clar că dovezile nu sunt suficiente pentru a stabili o relație cauză–efect. Cercetătorii concluzionează că este nevoie de: studii mai mari eșantioane reprezentative metodologii mai riguroase control mai bun al factorilor de confuzie.