Un studiu AI despre comportamentul social la mamifere. Foto: Freepik.com Un studiu care compară specii foarte diferite Un nou studiu bazat pe inteligență artificială sugerează că comportamentul social la mamifere ar putea urma reguli comune, indiferent de specie sau habitat. Cercetătorii au analizat date de mișcare colectate de la mai multe animale sociale, din medii complet diferite. Rezultatele indică faptul că lupii, elefanții, hienele sau delfinii pot avea structuri comportamentale surprinzător de asemănătoare. Deși trăiesc în ecosisteme distincte, aceste specii par să respecte aceleași „ritmuri” de acțiune. Ce înseamnă, de fapt, un animal social Un animal social este o specie care trăiește și se deplasează în grupuri stabile sau semi-stabile. Supraviețuirea sa depinde de cooperare, comunicare și coordonare. În astfel de grupuri, indivizii trebuie să își sincronizeze mișcările. Ei împart resurse, stabilesc ierarhii și reacționează la pericole împreună. Tocmai aceste interacțiuni constante modelează comportamentul social la mamifere. Cum a fost realizat studiul Cercetătorii au folosit accelerometre montate pe animale. Aceste dispozitive înregistrează mișcările fine ale corpului. Datele brute au fost apoi analizate cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială. AI a transformat mișcările în „stări comportamentale”. De exemplu, deplasare, hrănire, pauză, vigilență sau odihnă. Astfel, fiecare zi a animalului a fost transformată într-o cronologie clară a activităților. Această metodă permite analizarea obiectivă a comportamentului social la mamifere, fără intervenție directă asupra grupurilor. Comportamente organizate în „episoade” Studiul arată că animalele sociale nu schimbă haotic activitățile. Ele acționează în „episoade” sau intervale bine definite. Dacă un animal începe să se hrănească, este probabil să continue o perioadă. Dacă grupul pornește la drum, deplasarea persistă. Schimbarea bruscă a activității are un cost energetic și poate afecta coeziunea grupului. Această structură temporală pare să fie comună în comportamentul social la mamifere, indiferent de specie. Exemple din teren Lupii cenușii Lupii trăiesc în haite organizate strict. Alternanța dintre odihnă, deplasare și vânătoare urmează faze clare. Odată ce haita intră în modul de vânătoare, sincronizarea este esențială. Hienele pătate Hienele combină deplasările lungi cu momente intense de competiție la hrană. Activitatea lor este structurată în perioade de căutare, confruntare și consum. Elefanții africani Elefanții iau decizii bazate pe memorie. Când pornesc către o sursă de apă, mențin direcția. Când se opresc pentru hrănire, pot rămâne mult timp în aceeași zonă. Delfinii Chiar dacă trăiesc în mediul acvatic, delfinii prezintă aceleași tipare. Călătoresc coordonat, alternează cu sesiuni de hrănire și mențin sincronizarea grupului. Cimpanzeii La cimpanzei, îngrijirea socială, deplasarea și hrănirea apar în faze distincte. Deși există flexibilitate, structura generală rămâne stabilă. Toate aceste exemple susțin ideea că comportamentul social la mamifere urmează constrângeri biologice comune. De ce apar aceste tipare comune Cercetătorii indică mai mulți factori. Primul este economia de energie. Schimbarea frecventă a activităților consumă resurse. Al doilea este gestionarea riscului. Vigilența crește în momente de pericol, dar nu poate fi menținută constant la intensitate maximă. Al treilea factor este coordonarea socială. Grupurile funcționează mai eficient când indivizii își sincronizează comportamentele. Aceste presiuni evolutive pot explica asemănările din comportamentul social la mamifere. Ce urmează în cercetare Autorii studiului consideră că acesta este doar un început. Analiza extinsă la mai multe specii ar putea dezvălui modele și mai clare. Inteligența artificială permite compararea unor volume uriașe de date. În viitor, AI ar putea identifica tipare subtile invizibile pentru observatori umani. De asemenea, aceste tehnologii pot ajuta la monitorizarea speciilor vulnerabile. Schimbările neobișnuite în comportamentul social la mamifere ar putea semnala stres, lipsă de hrană sau impact uman excesiv. Rolul inteligenței artificiale în studiul animalelor AI devine un instrument esențial în etologie. Poate analiza mișcări, sunete și interacțiuni în timp real. În anii următori, cercetătorii estimează că inteligența artificială va contribui la protejarea habitatelor, la înțelegerea adaptării la schimbările climatice și la gestionarea conflictelor dintre oameni și animale. Tehnologia nu înlocuiește observația directă. Dar o completează. Iar descoperirile despre comportamentul social la mamifere arată că natura este mai organizată și mai conectată decât pare la prima vedere.