Situată în Pasul Sudic (South Col), Tabăra IV se află între Everest și Lhotse, cel mai înalt, respectiv al patrulea cel mai înalt munte din lume. Foto: capturi video X/ colaj ZOOLAND Muntele Everest, cel mai înalt vârf de pe planetă, continuă să fascineze mii de aventurieri din întreaga lume. Cu toate acestea, dincolo de performanțele sportive și imaginile spectaculoase de la peste 8.000 de metri altitudine, există o realitate mai puțin plăcută care stârnește îngrijorare în rândul comunității montane. Tabăra IV, cel mai înalt loc de campare de pe Pământ, e plină de grămezi de gunoaie Tabăra IV, ultimul punct de oprire înainte de ascensiunea finală către vârf, a devenit simbolul unei probleme tot mai grave: acumularea masivă de deșeuri lăsate în urmă de alpiniști. Situată la aproximativ 7.900 de metri altitudine, pe Colul de Sud, tabăra este considerată cea mai înaltă zonă de campare din lume și reprezintă punctul de plecare pentru atacul final asupra Everestului. Imagini recente publicate de contul Everest Today pe platforma X au scos la iveală amploarea fenomenului. Filmările realizate de alpinista Angelina Angelova arată o zonă presărată cu corturi abandonate, butelii de oxigen goale, ambalaje alimentare, frânghii uzate și alte resturi de echipament. „Ceea ce ar trebui să fie unul dintre cele mai extraordinare locuri de pe planetă a devenit, în multe privințe, una dintre cele mai urâte consecințe ale comercializării Everestului”, au transmis reprezentanții Everest Today, notează express. Aceștia au descris situația din Tabăra IV ca fiind alarmantă: „Corturi abandonate, sticle goale de oxigen, cutii de mâncare, echipamente deteriorate și alte deșeuri sunt împrăștiate pe Colul de Sud, transformând cel mai înalt loc de campare din lume într-un adevărat cimitir al echipamentelor de alpinism. Muntele merită mai bine.” În imaginile surprinse de Angelina Angelova se observă numeroase corturi expuse vânturilor puternice și condițiilor extreme, în timp ce resturile acoperă terenul stâncos din jurul taberei. Vezi și: Structuri subterane colosale sub Africa și Pacific, înălțate până la 1.000 km. Au depășit Muntele Everest Succesul ascensiunilor aduce și mai multe probleme Problema deșeurilor este amplificată de numărul tot mai mare de persoane care încearcă să cucerească Everestul. În luna mai, nu mai puțin de 274 de alpiniști au ajuns pe vârf prin ruta din Nepal într-o singură zi. Deși performanța reprezintă un succes remarcabil pentru comunitatea montană, afluxul mare de oameni contribuie inevitabil și la creșterea cantității de deșeuri abandonate pe munte. De-a lungul anilor au fost organizate numeroase campanii de ecologizare, însă astfel de operațiuni sunt extrem de dificile și periculoase. Tabăra IV se află în apropierea celebrei „Zone a Morții”, regiunea situată la peste 8.000 de metri altitudine, unde nivelul de oxigen este insuficient pentru susținerea organismului uman pe perioade îndelungate. Tone de deșeuri și cadavre recuperate de pe munte Una dintre cele mai importante acțiuni de curățare a avut loc în 2004, când o echipă formată din șerpași și militari nepalezi a reușit să îndepărteze aproximativ 11 tone de gunoaie de pe Everest. În timpul operațiunii au fost recuperate și patru cadavre ale unor alpiniști care își pierduseră viața pe munte, unul dintre acestea fiind complet încastrat în gheață. Ulterior, liderul echipei, Ang Babu Sherpa, a explicat natura deșeurilor găsite în zonă: „Majoritatea gunoiului era formată din corturi vechi, ambalaje alimentare, cartușe de gaz, butelii de oxigen, materiale de campare și frânghii utilizate pentru escaladă și fixarea corturilor.” Reacții dure din partea internauților Imaginile publicate pe rețelele sociale au generat sute de comentarii critice la adresa celor care lasă deșeuri pe Everest. „Acești oameni sunt preocupați să cucerească muntele, nu să îl protejeze. Este rușinos că atât companiile de expediții, cât și alpiniștii profită de acest loc fără să își asume responsabilitatea pentru propriile deșeuri. Nu există nicio scuză pentru a nu-ți strânge gunoiul”, a scris un utilizator. Un alt comentator a descris imaginile drept „o profanare”, cerând tuturor celor implicați în expediții să transporte înapoi fiecare obiect adus pe munte. Vezi și: Rață găsită înghețată pe Muntele Everest, la 5.500 de metri altitudine. Cum au salvat-o ghizii montani De asemenea, au existat și propuneri pentru combaterea fenomenului. Un utilizator a sugerat introducerea unui „Cod montan” care să oblige legal alpiniștii și ghizii să își recupereze toate echipamentele și deșeurile. „Ar trebui percepută o garanție financiară semnificativă, care să fie returnată doar după ce se demonstrează că expediția nu a lăsat deșeuri în urmă. Fondurile provenite din amenzi ar putea fi folosite pentru finanțarea operațiunilor de curățare și pentru recuperarea echipamentelor abandonate de pe munte”, a propus acesta. În ciuda eforturilor depuse de autorități și organizații locale, imaginile recente arată că problema poluării de pe Everest rămâne una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă „acoperișul lumii”. This is Camp IV on Mt Everest (~7,900 m), the highest campsite on Earth and the final stop before the summit. What should be one of the most extraordinary places on the planet has, in many ways, become one of the ugliest faces of Everest’s commercialisation. Abandoned tents,… pic.twitter.com/0Th04sCa5J — Everest Today (@EverestToday) June 1, 2026