Specia responsabilă pentru producerea acestei toxine este Epipedobates anthonyi, cunoscută popular sub numele de „broasca otrăvitoare Anthony”. foto: naturerules1 Cea mai periculoasă broască din lume! O specie minusculă de amfibian din pădurile tropicale ale Ecuador atrage atenția cercetătorilor printr-o armă biologică extrem de puternică. Deși măsoară doar câțiva centimetri, această broască secretă prin piele o substanță neurotoxică excepțional de potentă, considerată de aproximativ 200 de ori mai puternică decât morfina, potrivit publicației The Times. Care e cea mai periculoasă broască din lume Toxina se numește epibatidină și este cunoscută și drept „toxina broaștei săgeată”. Potrivit unor informații făcute publice de autoritățile din Marea Britanie la 14 februarie 2026, la doi ani de la moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi, această substanță ar fi fost utilizată în contextul decesului său. O cantitate infimă de epibatidină este suficientă pentru a provoca moartea unui om. Specia responsabilă pentru producerea acestei toxine este Epipedobates anthonyi, cunoscută popular sub numele de „broasca otrăvitoare Anthony”. Această broască are între 2 și 5 centimetri lungime și este ușor de recunoscut datorită dungilor sale roșii și albe. În ciuda dimensiunilor reduse, reprezintă un pericol letal pentru numeroase viețuitoare. Citește și: Ce este, de fapt, această broască minusculă și portocalie descoperită în Brazilia? Cum produce broasca săgeată toxina letală? Spre deosebire de șerpi sau alte animale veninoase care injectează toxina prin mușcătură, această broască nu atacă activ. Ea secretă epibatidină prin glandele specializate din piele. Substanța se acumulează la suprafața corpului sub formă de secreții toxice. Atunci când un prădător atinge broasca, toxina este absorbită prin piele sau mucoase, declanșând rapid efecte grave asupra sistemului nervos. Experimentele de laborator efectuate pe animale au arătat că epibatidina produce inițial senzație de amorțeală, urmată de pierderea controlului muscular, paralizie progresivă și, în final, blocarea funcției respiratorii. Victima își pierde conștiența, intră în comă și moare prin insuficiență respiratorie. Până în prezent, nu a fost descoperit un antidot eficient. Totuși, nu există date oficiale care să confirme decese umane cauzate direct de această specie în mediul natural. Spre deosebire de șerpi sau alte animale veninoase care injectează toxina prin mușcătură, această broască nu atacă activ. foto: stlouisaquarium.com Epibatidina, identificată prima oară în 1974 Epibatidina a fost identificată pentru prima dată în 1974 de biochimistul american John Daly, cercetător în cadrul National Institutes of Health. Structura sa moleculară a fost elucidată abia în anii 1990, iar în prezent substanța poate fi sintetizată în laborator fără a implica sacrificarea broaștelor. Doza estimată ca fiind letală pentru om este de aproximativ 1,4 micrograme — o cantitate aproape imperceptibilă. În mediul natural, aceste broaște sunt rare și considerate vulnerabile, aflându-se pe cale de dispariție. Ele sunt active în timpul zilei și se adăpostesc noaptea. Habitatul lor include păduri și pajiști din provincia Bolívar, în apropierea pâraielor. Se hrănesc cu insecte mici, iar femelele depun între 15 și 40 de ouă în sezonul ploios. Interesant este faptul că broaștele își dobândesc toxicitatea din dieta lor naturală. Exemplarele crescute în captivitate, care nu beneficiază de aceeași alimentație specifică mediului sălbatic, nu produc epibatidină și nu sunt toxice. Speranța lor de viață este estimată la 6–7 ani. Curiozități interesante despre broasca otrăvitoare Anthony Broasca otrăvitoare Anthony nu este doar o creatură fascinantă, ci și un adevărat simbol al adaptării și al culorilor vii din natură. Originară din pădurile tropicale, această specie atrage atenția prin culorile sale strălucitoare, care servesc drept avertisment pentru prădători: „nu mă atinge, sunt periculoasă!” O primă curiozitate despre broasca Anthony este toxina sa extrem de puternică. Deși mică, această broască poate produce suficiente substanțe chimice pentru a descuraja chiar și animalele mult mai mari decât ea. În mediul natural, toxina joacă un rol esențial în supraviețuire, iar oamenii de știință studiază proprietățile sale pentru potențiale aplicații în medicină. Broasca otrăvitoare trăiește în zonele din centrul Ecuadorului, în pădurile aflate în apropierea cursurilor de apă, între 1000–1769 m deasupra nivelului mării. foto: bucurestizoo.ro Un alt aspect interesant este comportamentul social al broaștei. Spre deosebire de multe specii solitare, broasca Anthony poate manifesta anumite forme de cooperare sau de interacțiune între membrii aceleiași populații, mai ales în perioadele de împerechere. Culorile vibrante ale broaștei nu sunt doar pentru avertizare: ele servesc și drept un mecanism de recunoaștere între indivizi. Fiecare broască poate avea un model unic, permițând astfel cercetătorilor să le identifice și să studieze mai ușor populațiile în sălbăticie. Citește și: Broasca de lemn din Alaska poate supraviețui înghețului crunt. Cum revine la viață?