Misterul ascuns sub gheața celei mai mari insule de pe glob. foto: chatgpt Misterul ascuns sub gheața celei mai mari insule de pe glob! Groenlanda, cea mai întinsă insulă a lumii, este percepută adesea ca un teritoriu neprimitor, dominat de întinderi nesfârșite de gheață, vânturi aspre și temperaturi extreme. În realitate, sub această calotă glaciară care acoperă peste 80% din suprafața insulei se află unele dintre cele mai valoroase și strategice bogății naturale ale planetei. Este vorba despre resurse esențiale pentru economia globală și pentru tranziția către energie verde, păstrate timp de milenii sub un „scut” natural de gheață, notează Adevărul. Această aparentă protecție naturală a făcut ca Groenlanda să rămână, până recent, una dintre cele mai puțin exploatate regiuni din lume, în ciuda potențialului său uriaș. Comori strategice sub calota glaciară Sub straturi de gheață care ating pe alocuri câțiva kilometri grosime se află depozite importante de litiu, pământuri rare, metale prețioase, dar și rezerve semnificative de petrol și gaze naturale. Materiile prime critice, indispensabile pentru producerea bateriilor, turbinelor eoliene, vehiculelor electrice și altor tehnologii sustenabile, sunt prezente în cantități remarcabile. Studiile geologice indică existența a cel puțin trei zăcăminte majore de pământuri rare ascunse sub gheață, care ar putea figura printre cele mai mari din lume din punct de vedere al volumului. Interesul internațional este amplificat de estimările US Geological Survey, potrivit cărora nord-estul Groenlandei — inclusiv regiunile acoperite de calota glaciară — ar putea adăposti echivalentul a aproximativ 31 de miliarde de barili de petrol. Această cantitate este comparabilă cu totalul rezervelor dovedite ale Statelor Unite. În prezent, mai puțin de o cincime din suprafața Groenlandei este lipsită de gheață, deși zona liberă de calotă este aproape de două ori mai mare decât teritoriul Regatului Unit. Această disproporție alimentează ipoteza că vaste rezerve de resurse rămân încă nedescoperite sub gheață, conform theconversation.com. O istorie geologică excepțională Abundența neobișnuită a resurselor naturale nu este rezultatul întâmplării, ci consecința unei evoluții geologice extrem de complexe, desfășurate pe parcursul a aproape patru miliarde de ani. Groenlanda adăpostește unele dintre cele mai vechi roci cunoscute de pe Pământ, alături de formațiuni geologice rare, precum blocuri masive de fier nativ și structuri kimberlitice purtătoare de diamante, identificate încă din anii ’70. Din punct de vedere geologic, insula reprezintă un caz aproape unic, deoarece aici au avut loc toate cele trei procese majore care duc la formarea resurselor naturale: orogeneza, responsabilă de apariția lanțurilor muntoase și a zăcămintelor de aur, rubine, grafit; riftingul, proces prin care scoarța terestră s-a subțiat și a favorizat acumularea hidrocarburilor; activitatea vulcanică, care a concentrat metale rare și elemente strategice. Grafitul, material-cheie pentru bateriile litiu-ion, se regăsește în cantități semnificative, însă rămâne insuficient explorat comparativ cu marile regiuni miniere ale lumii. Citește și: Încălzirea oceanelor pune în pericol 60% dintre platformele de gheață din Antarctica Petrol, gaze și metale valoroase Bazinele sedimentare, precum Jameson Land, sunt considerate promițătoare pentru exploatarea petrolului și gazelor naturale, într-un mod similar zăcămintelor de pe platoul continental norvegian. O parte importantă a resurselor Groenlandei își are originea în episoadele de rifting produse acum aproximativ 200 de milioane de ani, odată cu formarea Oceanului Atlantic. Cu toate acestea, condițiile climatice extreme și costurile foarte ridicate au limitat explorările comerciale. Chiar și așa, cercetările recente indică existența unor sisteme petroliere extinse și în largul coastelor Groenlandei. În aceste regiuni se găsesc și metale precum plumbul, cuprul, fierul și zincul, exploatate la scară redusă încă din secolul al XVIII-lea. O miză globală tot mai mare Deși Groenlanda nu are o activitate vulcanică la fel de intensă ca Islanda, multe dintre resursele sale critice sunt asociate cu episoade vulcanice din trecut. Elemente precum niobiul, tantalul și yterbiul au fost identificate în roci magmatice, iar estimările privind cantitățile existente sunt considerabile. Specialiștii cred că sub calota glaciară s-ar putea afla rezerve de disprosiu și neodim capabile să acopere peste 25% din cererea globală viitoare — aproximativ 40 de milioane de tone. Aceste elemente sunt esențiale pentru motoare electrice, turbine eoliene și tehnologii nucleare, fiind totodată extrem de rare și greu de obținut pe piața mondială. Exploatarea unor zăcăminte precum Kvanefjeld, situat în sudul Groenlandei, ar putea modifica radical echilibrul global al pieței pământurilor rare și ar transforma insula într-un actor-cheie pe scena geopolitică a resurselor naturale. Citește și: 2026, anul decisiv pentru oceanele lumii. Tratatul pentru Mările Internaționale intră în vigoare