Descoperire fascinantă în Antarctica: gheață veche de 6 milioane de ani! Ce se afla în interiorul ei

Descoperire fascinantă în Antarctica: gheață veche de 6 milioane de ani! O descoperire spectaculoasă realizată de o echipă internațională de cercetători deschide un nou capitol în înțelegerea climei Pământului. Oamenii de știință au reușit să extragă cea mai veche gheață datată vreodată direct de pe planetă, o arhivă naturală veche de aproximativ 6 milioane de ani. Aceste mostre rare oferă indicii prețioase despre o epocă în care Terra era mult mai caldă decât astăzi și ridică semne serioase de întrebare cu privire la direcția în care se îndreaptă clima actuală.

O incursiune în trecutul înghețat al planetei

Descoperirea a fost făcută în Dealurile Allan, o regiune izolată din Antarctica de Est, cunoscută pentru condițiile sale extreme. Aici, la peste 2.000 de metri altitudine, cercetătorii au forat straturi de gheață aparent obișnuite, dar care s-au dovedit a fi o adevărată capsulă a timpului. Analizele au arătat că blocurile de gheață extrase datează din Miocen, o perioadă îndepărtată în care Pământul era populat de tigri cu dinți de sabie, mamuți timpurii și strămoși primitivi ai girafelor.

Rezultatele, publicate în prestigioasa revistă PNAS, depășesc cu mult recordul anterior, deținut de nuclee de gheață vechi de „doar” 2,7 milioane de ani. „Miezurile de gheață sunt asemenea unor mașini ale timpului”, explică Sarah Shackleton, cercetătoare la Universitatea Princeton și coautoare a studiului. „Ele ne permit să vedem cum funcționa planeta cu mult înainte ca oamenii să apară.”

Aerul unei lumi dispărute, prins în gheață

Valoarea extraordinară a acestor mostre nu constă doar în vârsta lor, ci și în ceea ce conțin: bule microscopice de aer, sigilate în gheață de milioane de ani. Aceste mici capsule păstrează atmosfera exact așa cum era în trecut, permițând măsurarea directă a concentrațiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul.

Pentru a data cu precizie gheața, cercetătorii au analizat dezintegrarea radioactivă a izotopilor de argon din bulele de aer, o metodă extrem de riguroasă. În paralel, studiul izotopilor de oxigen din gheață a oferit informații despre evoluția temperaturilor antarctice. Concluzia este impresionantă: Antarctica s-a răcit cu aproximativ 12°C în ultimele șase milioane de ani.

Această reconstrucție detaliată nu ajută doar la înțelegerea trecutului, ci oferă și un reper esențial pentru prezent. Comparând schimbările naturale, lente, ale climei cu ritmul accelerat al încălzirii provocate de activitatea umană, oamenii de știință pot evalua mai clar impactul nostru asupra planetei.

Lecții din Miocen pentru viitorul climatic

Miocenul este o perioadă de interes major pentru climatologi. Atunci, temperaturile globale erau mai ridicate, iar nivelul mărilor era semnificativ mai mare decât în prezent. Studiind această epocă, cercetătorii încearcă să înțeleagă cum au reacționat calotele glaciare și oceanele la un climat mai cald — informații esențiale pentru a anticipa ce s-ar putea întâmpla în deceniile și secolele următoare.

„Această gheață ne oferă o fereastră către o lume mai caldă decât a noastră”, subliniază Sarah Shackleton. „Dacă înțelegem modul în care planeta a răspuns atunci, putem face predicții mai realiste despre ce urmează.”

Citește și: Furtunile oceanice topesc gheața Antarcticii, avertizează specialiștii

Următorul pas este analiza detaliată a gazelor captive în gheață, pentru a determina exact nivelurile de CO₂ din acea perioadă. Dacă acestea se vor dovedi comparabile cu cele actuale, ar fi un semnal clar că împingem clima globală spre condiții similare cu cele de acum milioane de ani.

De ce a supraviețuit gheața atât de mult timp?

Unul dintre marile mistere este modul în care o gheață atât de veche a putut rămâne relativ aproape de suprafață. Cercetătorii cred că relieful accidentat al Dealurilor Allan a jucat un rol-cheie, blocând deplasarea ghețarilor și împiedicând gheața să fie „înghițită” de fluxul glaciar spre ocean. În plus, vânturile extrem de puternice și temperaturile foarte scăzute îndepărtează constant zăpada nouă, încetinind acumularea de straturi și conservând gheața veche sub un strat subțire protector.

Totuși, aceste condiții fac munca de teren extrem de periculoasă. Expedițiile se desfășoară la temperaturi care pot coborî sub –40°C, în bătaia unor vânturi violente și pe un teren instabil. „Este unul dintre cele mai ostile medii de pe Pământ”, recunoaște Shackleton, „dar și unul dintre cele mai valoroase pentru cercetarea climei.”

Sursa: sciencepost