Arctica a avut cel mai călduros an din 1900 și până în prezent, conform unui raport NOAA. foto: freepik.com Un nou raport științific atrage atenția asupra unor schimbări alarmante din regiunea arctică, unde temperaturile au atins niveluri fără precedent, iar zăpada și gheața dispar într-un ritm accelerat. Arctica este descrisă acum drept una dintre zonele care se încălzesc mult mai rapid decât restul planetei, devenind un indicator clar al transformărilor climatice globale. Raportul anual NOAA: În intervalul octombrie 2024 – septembrie 2025, temperaturile medii din Arctica au fost cu 1,6°C peste valorile de referință ale perioadei 1991-2020 Raportul anual dedicat stării Arcticii, realizat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA), arată că, în intervalul octombrie 2024 – septembrie 2025, temperaturile aerului la suprafață au fost cele mai ridicate înregistrate din anul 1900 încoace. Datele indică faptul că anul trecut a încheiat un deceniu consecutiv de recorduri termice în zona din jurul Polului Nord. Documentul este rezultatul colaborării a 112 cercetători din 13 țări diferite și subliniază amploarea și gravitatea fenomenelor observate. Suprafața maximă a gheții marine a fost atinsă pe 22 martie 2025, ajungând la doar 14,33 milioane de kilometri pătrați Un alt semnal de alarmă îl reprezintă scăderea dramatică a gheții marine și a stratului de zăpadă. Conform observațiilor prin satelit realizate în ultimii 47 de ani, gheața marină de iarnă a atins în martie 2025 cel mai redus nivel măsurat vreodată. În același timp, stratul de zăpadă din Arctica, evaluat în luna iunie, este acum de aproximativ două ori mai subțire decât era în urmă cu șase decenii. Acest raport marchează cea de-a 20-a ediție anuală publicată de NOAA, o agenție guvernamentală americană care, potrivit observatorilor, a suferit schimbări în modul de abordare și comunicare sub administrația Trump. Urșii polari, focile și morsele depind de gheață pentru deplasare, vânătoare și reproducere, iar reducerea acesteia le amenință supraviețuirea Autorii raportului și-au prezentat concluziile într-o conferință de presă, unde au fost întrebați despre legătura dintre aceste transformări și poluarea generată de combustibilii fosili, o asociere frecvent subliniată de administrațiile americane anterioare. Planeta trece prin transformări dramatice Steven Thur, șeful interimar al departamentului științific al NOAA, a răspuns într-un mod precaut, evitând referirile directe la schimbările climatice sau la rolul combustibililor fosili. El a declarat că instituția recunoaște faptul că planeta trece prin transformări dramatice și că misiunea NOAA este de a documenta schimbările actuale și de a încerca să anticipeze evoluțiile viitoare. Citește și: Încălzirea oceanelor pune în pericol 60% dintre platformele de gheață din Antarctica Potrivit Centrului Sabin pentru Legislația privind Schimbările Climatice din cadrul Universității Columbia, mai multe agenții federale americane au eliminat referințele la schimbările climatice de pe site-urile oficiale în timpul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Printre exemplele menționate se numără eliminarea completă a paginii dedicate schimbărilor climatice de pe site-ul Casei Albe și ștergerea unor evaluări privind vulnerabilitatea anumitor regiuni la incendii forestiere de pe site-ul Departamentului Agriculturii al SUA. Reprezentanții centrului afirmă că numeroși cercetători federali au constatat că studiile lor au fost eliminate din arhivele publice ale agențiilor, scrie aljazeera.com. Interesul MARE pentru exploatarea resurselor naturale din zonă În ciuda degradării accentuate a mediului arctic, mai multe state continuă să își manifeste interesul pentru exploatarea resurselor naturale din zonă. În acest context, trimisul special al Kremlinului pentru investiții, Kirill Dmitriev, a declarat în luna octombrie, pe platforma X, că o posibilă legătură feroviară și de transport de marfă, cu o lungime de 112 kilometri, între Siberia și Alaska, ar putea facilita explorarea comună a resurselor dintre cele două țări. Statele Unite, Rusia și Norvegia se numără printre țările care plănuiesc extinderea activităților miniere și energetice în regiune. Dmitriev a mai afirmat, într-o declarație citată de agenția rusă de presă TASS, că Rusia analizează posibilitatea unor proiecte comune cu China și Statele Unite, inclusiv în regiunea arctică, cu un accent deosebit pe sectorul energetic. Totuși, statele și companiile care continuă să promoveze proiecte bazate pe combustibili fosili, în pofida riscurilor evidente pentru mediu, se confruntă cu presiuni juridice tot mai mari. Printre acestea se numără și o hotărâre recentă a Curții Internaționale de Justiție, care stabilește că actorii responsabili de poluare au obligația de a repara daunele provocate mediului. Citește și: Cum au devenit pinguinii din Antarctica temerarii naturii?
Un nou raport științific atrage atenția asupra unor schimbări alarmante din regiunea arctică, unde temperaturile au atins niveluri fără precedent, iar zăpada și gheața dispar într-un ritm accelerat. Arctica este descrisă acum drept una dintre zonele care se încălzesc mult mai rapid decât restul planetei, devenind un indicator clar al transformărilor climatice globale. Raportul anual NOAA: În intervalul octombrie 2024 – septembrie 2025, temperaturile medii din Arctica au fost cu 1,6°C peste valorile de referință ale perioadei 1991-2020 Raportul anual dedicat stării Arcticii, realizat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA), arată că, în intervalul octombrie 2024 – septembrie 2025, temperaturile aerului la suprafață au fost cele mai ridicate înregistrate din anul 1900 încoace. Datele indică faptul că anul trecut a încheiat un deceniu consecutiv de recorduri termice în zona din jurul Polului Nord. Documentul este rezultatul colaborării a 112 cercetători din 13 țări diferite și subliniază amploarea și gravitatea fenomenelor observate. Suprafața maximă a gheții marine a fost atinsă pe 22 martie 2025, ajungând la doar 14,33 milioane de kilometri pătrați Un alt semnal de alarmă îl reprezintă scăderea dramatică a gheții marine și a stratului de zăpadă. Conform observațiilor prin satelit realizate în ultimii 47 de ani, gheața marină de iarnă a atins în martie 2025 cel mai redus nivel măsurat vreodată. În același timp, stratul de zăpadă din Arctica, evaluat în luna iunie, este acum de aproximativ două ori mai subțire decât era în urmă cu șase decenii. Acest raport marchează cea de-a 20-a ediție anuală publicată de NOAA, o agenție guvernamentală americană care, potrivit observatorilor, a suferit schimbări în modul de abordare și comunicare sub administrația Trump. Urșii polari, focile și morsele depind de gheață pentru deplasare, vânătoare și reproducere, iar reducerea acesteia le amenință supraviețuirea Autorii raportului și-au prezentat concluziile într-o conferință de presă, unde au fost întrebați despre legătura dintre aceste transformări și poluarea generată de combustibilii fosili, o asociere frecvent subliniată de administrațiile americane anterioare. Planeta trece prin transformări dramatice Steven Thur, șeful interimar al departamentului științific al NOAA, a răspuns într-un mod precaut, evitând referirile directe la schimbările climatice sau la rolul combustibililor fosili. El a declarat că instituția recunoaște faptul că planeta trece prin transformări dramatice și că misiunea NOAA este de a documenta schimbările actuale și de a încerca să anticipeze evoluțiile viitoare. Citește și: Încălzirea oceanelor pune în pericol 60% dintre platformele de gheață din Antarctica Potrivit Centrului Sabin pentru Legislația privind Schimbările Climatice din cadrul Universității Columbia, mai multe agenții federale americane au eliminat referințele la schimbările climatice de pe site-urile oficiale în timpul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Printre exemplele menționate se numără eliminarea completă a paginii dedicate schimbărilor climatice de pe site-ul Casei Albe și ștergerea unor evaluări privind vulnerabilitatea anumitor regiuni la incendii forestiere de pe site-ul Departamentului Agriculturii al SUA. Reprezentanții centrului afirmă că numeroși cercetători federali au constatat că studiile lor au fost eliminate din arhivele publice ale agențiilor, scrie aljazeera.com. Interesul MARE pentru exploatarea resurselor naturale din zonă În ciuda degradării accentuate a mediului arctic, mai multe state continuă să își manifeste interesul pentru exploatarea resurselor naturale din zonă. În acest context, trimisul special al Kremlinului pentru investiții, Kirill Dmitriev, a declarat în luna octombrie, pe platforma X, că o posibilă legătură feroviară și de transport de marfă, cu o lungime de 112 kilometri, între Siberia și Alaska, ar putea facilita explorarea comună a resurselor dintre cele două țări. Statele Unite, Rusia și Norvegia se numără printre țările care plănuiesc extinderea activităților miniere și energetice în regiune. Dmitriev a mai afirmat, într-o declarație citată de agenția rusă de presă TASS, că Rusia analizează posibilitatea unor proiecte comune cu China și Statele Unite, inclusiv în regiunea arctică, cu un accent deosebit pe sectorul energetic. Totuși, statele și companiile care continuă să promoveze proiecte bazate pe combustibili fosili, în pofida riscurilor evidente pentru mediu, se confruntă cu presiuni juridice tot mai mari. Printre acestea se numără și o hotărâre recentă a Curții Internaționale de Justiție, care stabilește că actorii responsabili de poluare au obligația de a repara daunele provocate mediului. Citește și: Cum au devenit pinguinii din Antarctica temerarii naturii?