Inteligenta ciorilor este uimitoare - Sursa foto: Freepik.com Ciorile nu sunt păsări obișnuite. Sunt inteligente, curioase și surprinzător de abile. Studii recente arată că inteligența ciorilor poate rivaliza cu cea a unor primate. În unele cazuri, chiar cu cea a copiilor mici. Ciorile folosesc unelte Unul dintre cele mai uimitoare comportamente observate este capacitatea ciorilor de a folosi unelte. În natură, au fost văzute îndoind crenguțe pentru a scoate insecte din crăpături. Unele specii, cum ar fi cioara din Noua Caledonie, chiar își modifică uneltele pentru a fi mai eficiente. Acesta este un semn clar al inteligenței ciorilor. Nu doar că folosesc obiecte, dar și le adaptează în funcție de nevoie. Foarte puține animale fac asta. Recunosc fețele umane Ciorile recunoscut fetele umane – Sursa foto: Freepik.com Ciorile pot recunoaște și ține minte chipurile oamenilor. Dacă o persoană le-a făcut rău, o pot urmări ani întregi. Mai mult, avertizează și alte ciori din zonă despre acel om. Practic, își transmit informația într-un mod social. Acest comportament nu este doar dovada unui simț de observație dezvoltat. Este și o altă dovadă a inteligenței ciorilor. Lucrează în echipă Ciorile cooperează. Vânează împreună. Se ajută să își protejeze cuiburile. Uneori, își unesc forțele pentru a fura mâncare de la alte animale. O pasăre distrage atenția, iar alta acționează. Asta presupune planificare și încredere. Este o formă de „gândire strategică”, iar acest tip de comportament confirmă din nou inteligența ciorilor. Joacă și creativitate Ciorile se joacă. Asta pare banal, dar în lumea animală nu este. Au fost văzute alunecând pe acoperișuri cu zăpadă, doar de plăcere, sau aruncând obiecte în aer și prinzându-le. Jocul este un semn de dezvoltare cognitivă avansată. Creativitatea și joaca sunt indicatori clari ai unei minți complexe. De aceea, cercetătorii studiază tot mai mult inteligența ciorilor. Își plâng morții Ciorile isi plang mortii – Sursa foto: Freepik.com Un alt comportament bizar: când o cioară moare, celelalte vin și se adună în jurul ei. Nu este doar o reacție de curiozitate. Se pare că analizează ce s-a întâmplat și decid dacă zona este periculoasă. Dar unii etologi cred că e mai mult de atât – un fel de ritual social. Acest comportament emoțional este rar în regnul animal. Și este încă un indiciu al inteligenței lor. Memorie de excepție Ciorile nu uită ușor. Țin minte locuri unde au ascuns mâncare. Își amintesc fețele oamenilor ani la rând. Chiar și după schimbări de mediu. Memoria lor funcționează pe termen lung, o abilitate rară la păsări. Într-un experiment, ciorile au fost testate în condiții diferite, după ce și-au ascuns hrana în mai multe locuri. După săptămâni întregi, au revenit la ascunzători cu o precizie uimitoare. Unele au fost chiar capabile să-și reamintească și ce au ascuns în fiecare loc. Această memorie le ajută să se adapteze. Să evite pericole. Să își organizeze resursele. Se adaptează la viața urbană Ciorile se adapteaza la viata urbana – Sursa foto: Freepik.com Ciorile trăiesc tot mai mult în orașe. Folosesc semafoarele ca să spargă nuci. Așteaptă ca mașinile să treacă, apoi culeg miezul. Învață din observație. Asta înseamnă că analizează mediul și își schimbă comportamentul. Au fost observate în marile orașe din Japonia, SUA și Europa folosind metode inventive pentru a obține hrană. În unele cazuri, au fost văzute aruncând scoici de la înălțime pe asfalt, pentru a le sparge. Apoi așteptau ca mașinile să treacă. Dacă traficul nu era intens, refoloseau metoda. Această abilitate de a învăța din împrejurimi și de a inova le transformă în supraviețuitoare perfecte în jungla urbană. Iar acest tip de adaptare rapidă confirmă din plin inteligența ciorilor. Comunicare avansată Ciorile comunică între ele printr-o varietate de sunete. Dar și prin gesturi. Își schimbă tonul vocii în funcție de situație. Unele studii sugerează că pot avea „dialecte” diferite în funcție de regiune. În sălbăticie, comunicarea ajută la supraviețuire: avertizează despre prădători, semnalează surse de hrană sau marchează teritoriul. În mediul urban, comunicarea devine și mai complexă. Uneori, mai multe ciori se adună și „discută” intens în jurul unei descoperiri. Sunetele lor variază în tonalitate, durată și ritm – un limbaj primitiv, dar eficient. Ce spun cercetările Neuroștiința a arătat că ciorile au un creier foarte dezvoltat, raportat la dimensiunea corpului. Zona asociată raționamentului – nucleul nidopallium caudolaterale – este bine reprezentată. Aceasta este echivalentul „lobului frontal” la oameni, responsabil pentru decizii, memorie și planificare. Un studiu publicat în 2020 a arătat că unele ciori pot lua decizii bazate pe evaluarea riscului, un comportament considerat specific oamenilor și primatelor. Alte cercetări au demonstrat că ciorile pot înțelege relația cauză-efect – un pas crucial în gândirea abstractă. Ce putem învăța de la ele Inteligența ciorilor ne obligă să regândim modul în care vedem păsările. Nu sunt simple ființe care zboară și culeg firimituri. Sunt capabile de raționament, planificare, chiar empatie. Poate că data viitoare când vezi o cioară pe marginea drumului, merită să o privești cu alți ochi. S-ar putea să te studieze și ea, la rândul ei.