Pisica aurie africană, o felină discretă și misterioasă, este atât de rar întâlnită încât nimeni nu poate spune cu exactitate câte exemplare trăiesc pe planetă. Vizibilitatea ei redusă a făcut ca această specie să rămână aproape necunoscută pentru știință până foarte recent. Astăzi însă, tehnologia – în special inteligența artificială – începe să schimbe modul în care o putem studia și proteja. Embaka: o felină mai mare decât o pisică domestică În urmă cu aproximativ douăzeci de ani, biologi și conservatoriști care lucrau direct în zonele împădurite în care trăiește această felină nici măcar nu aveau confirmarea clară că specia există. Era o prezență fantomatică în mijlocul pădurilor tropicale din Africa Centrală și de Vest. Abia în ultimii ani comunitatea internațională a început un efort susținut pentru a salva acest animal enigmatic de la dispariție, scrie CNN. Pentru Mwezi Mugerwa, biolog specialist în conservare, primele imagini cu pisica aurie africană au fost un șoc. Analizând materialele adunate de camerele-capcană montate în Parcul Național Pădurea Impenetrabilă Bwindi, din Uganda, el a observat o siluetă necunoscută: o felină mai mare decât o pisică domestică, surprinsă în imagini alb-negru, neclare. Niciun coleg nu a putut identifica animalul. Abia când a discutat cu vânătorii și comunitățile din jurul parcului, Mugerwa a aflat că localnicii o cunoșteau de multă vreme. O numeau Embaka și, pentru ei, nu era o noutate – era o creatură care ajungea adesea, accidental, în capcanele de vânătoare. Pisica aurie populează zonele dens împădurite ale Africii Citește și: De ce unele animale care pot mânca otrăvuri nu mor? Această descoperire l-a tulburat profund pe Mugerwa: „Mi-a fost teamă că vom pierde specia înainte măcar să apucăm să o înțelegem.” De atunci, timp de 16 ani, și-a dedicat întreaga carieră studierii „celei mai puțin cunoscute feline mari din Africa”. Pisica aurie populează zonele dens împădurite ale Africii, într-un habitat atât de inaccesibil încât chiar și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) nu are date actualizate privind populația ei totală. Atât de dificilă este observarea ei, încât Mugerwa, după peste un deceniu și jumătate de lucru pe teren, a reușit să vadă animalul în sălbăticie doar de trei ori. Conștient că fără o estimare precisă a populației nu poate fi conceput niciun plan solid de protecție, Mugerwa a inițiat primul recensământ amplu al speciei. Pentru aceasta, în 2019 a creat Alianța pentru Conservarea Pisicii Aurii Africane (AGCCA), un grup ce reunește 46 de specialiști din 19 țări. Împreună au lansat un studiu standardizat, bazat pe camere-capcană amplasate strategic în întreaga arie geografică în care se presupune că trăiește felina. A fost cea mai mare rețea de acest tip creată vreodată pentru o specie africană. Totuși, revizuirea manuală a zecilor de mii de imagini generate de camere era, după cum spune Mugerwa, „aproape imposibil de gestionat”. În Africa de Est, pisica aurie nu este vânată în mod direct Modelele AI au permis identificarea rapidă a indivizilor Aici intervine inteligența artificială. Modelele AI au permis identificarea rapidă a indivizilor – un proces aproape impracticabil pentru oameni, având în vedere dimensiunea redusă a animalelor și diferențele de patternuri extrem de subtile. AI a făcut posibilă în sfârșit analiza pe scară largă a datelor: „Acum putem discuta despre densitate și număr, ceea ce înainte era doar o presupunere”, explică Mugerwa. Primele rezultate arată că pisica aurie trăiește în densități scăzute chiar și în zonele protejate. În Uganda și Gabon, studiile au identificat circa 16 exemplare la 100 km². Analizele indică și impactul braconajului: în regiunile cu restricții de vânătoare, populațiile sunt cu până la 50% mai numeroase, iar distribuția geografică este mai amplă. De asemenea, s-a observat că multe dintre pisici sunt active exclusiv noaptea – probabil o adaptare la prezența umană din timpul zilei. Dar cunoașterea numerică a populației a reprezentat doar începutul. Încă de la primele cercetări, Mugerwa a constatat că braconajul este cea mai serioasă amenințare. În Africa de Est, pisica aurie nu este vânată în mod direct, dar capcanele instalate pentru alte animale – porci sălbatici, antilope – ajung să prindă frecvent și această felină. Doar în 2019, în trei păduri din Uganda au fost raportate 80 de pisici aurii prinse în capcane, iar 88% dintre aceste capturi au fost neintenționate. Primul program anti-braconaj construit în jurul protejării pisicii aurii africane „Ne confruntăm cu o explozie a braconajului pentru carne de vânat”, afirmă Mugerwa. „Nivelul vânătorii a devenit nesustenabil, iar specia este împinsă spre dispariție în multe dintre țările din aria sa naturală.” Pentru a combate această situație, Mugerwa s-a orientat direct către comunitățile locale, dezvoltând proiectul Embaka – primul program anti-braconaj construit în jurul protejării pisicii aurii africane. Proiectul implică peste 8.000 de familii din mai multe țări (Gabon, Angola, RDC, Sudanul de Sud, Uganda) și îi încurajează pe foștii braconieri să devină protectori ai pădurii. Ei instalează camere, raportează observații și oferă informații esențiale pentru trasarea distribuției speciei. Citește și: Japonezii au creat un tratament care ar putea prelungi viața pisicilor până la 30 de ani Pentru a motiva acest angajament, Embaka furnizează sprijin concret: servicii stomatologice, programe pentru animalele domestice și alte forme de ajutor comunitar. În schimb, localnicii devin aliați ai conservării, informându-și vecinii și comunitățile despre importanța protejării ecosistemului și despre pericolul capcanelor. „Comunitățile locale ne-au oferit informații pe care altfel nu le-am fi descoperit niciodată”, spune Mugerwa. Contribuțiile lor ajută acum la extinderea hărții de distribuție a speciei și la construirea unei strategii reale pentru supraviețuirea acestei feline enigmatice. FOTO: AGCCA