Alergia la carnea roșie și căpușa stelară singuratică: cum o simplă mușcătură îți poate schimba viața Poate suna ca un mit, dar este cât se poate de real: o singură mușcătură de căpușă poate duce la o alergie alimentară care să te forțeze să renunți la carnea roșie. Această condiție se numește sindromul alfa-gal, sau, mai simplu, „alergia la carnea roșie”. Responsabilul? O specie de căpușă din Statele Unite, cu un nume pe cât de poetic, pe atât de periculos: căpușa stelară singuratică — cunoscută științific drept Amblyomma americanum. Cum apare alergia? Totul pornește de la o mușcătură a căpușei stelare singuratice. În saliva ei se găsește o moleculă numită alfa-gal, un tip de zahăr prezent în toate mamiferele, cu excepția oamenilor și primatelor. Sistemul imunitar, în unele cazuri, identifică această substanță ca fiind periculoasă și produce anticorpi IgE. Rezultatul? La câteva ore după consumul de carne de vită, porc sau miel, apare o reacție alergică care poate fi ușoară sau severă. Simptomele alergiei la carnea roșie Simptomele nu apar imediat după masă, ceea ce face ca legătura dintre carne și reacție să fie greu de făcut. De aceea, sindromul alfa-gal mai este supranumit și „alergia de la miezul nopții”. Cele mai frecvente simptome includ: Mâncărimi, urticarie, dureri abdominale Greață, diaree, senzație de arsură la stomac În cazuri grave: șoc anafilactic Mai mult decât carne: alte surse de risc Alfa-gal nu este prezent doar în carne. Poate fi întâlnit și în: Produse lactate Gelatină (găsită în dulciuri și suplimente) Medicamente (ex. cetuximab, levotiroxină) Capsule medicale, valve cardiace de origine animală Prin urmare, cei care suferă de această alergie trebuie să fie vigilenți nu doar cu alimentația, ci și cu tratamentele medicale. Citeste si articolul: Cum îndepărtezi rapid căpușele la pisici De ce reacționează doar unii oameni? Încă nu se cunoaște exact de ce doar anumite persoane dezvoltă această alergie după mușcătura căpușei stelare singuratice. Se presupune că expunerea repetată la alfa-gal, prin mai multe mușcături, crește riscul. Mai mult, extinderea ariei geografice a căpușei – posibilă din cauza schimbărilor climatice – ar putea explica de ce au apărut cazuri în afara regiunilor sale obișnuite din SUA. Diagnosticul sindromului alfa-gal Testarea presupune o simplă analiză de sânge pentru a detecta anticorpi IgE specifici pentru alfa-gal. Dacă nivelul acestor anticorpi este ridicat, diagnosticul este confirmat. Unii pacienți pot reintroduce carnea roșie în dietă după o perioadă în care nivelurile de anticorpi scad, dar acest lucru se face numai sub supraveghere medicală. Există tratament? Tratamentul constă în evitarea alimentelor și produselor cu alfa-gal, dar și în gestionarea simptomelor: Antihistaminice pentru reacții ușoare Adrenalină auto-injectabilă (EpiPen) pentru reacții severe Supraveghere medicală în cazul reintroducerii alimentelor „interzise” Cum ne protejăm de căpușa stelară singuratică? Este important de menționat că, în România, riscul de a fi mușcat de căpușa stelară singuratică este foarte scăzut. Această specie — Amblyomma americanum — este originară din sudul și estul Statelor Unite, fiind întâlnită frecvent în state precum Texas, Oklahoma, Arkansas, Missouri, Kentucky, Tennessee, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Georgia și Florida. În ultimii ani, au fost raportate cazuri și mai la nord, în state din zona Midwest și Mid-Atlantic, cel mai probabil ca efect al schimbărilor climatice. Până în prezent, nu au fost confirmate cazuri de sindrom alfa-gal în România legate de această specie de căpușă, iar Amblyomma americanum nu face parte din fauna europeană. Totuși, este util ca persoanele care călătoresc în zonele afectate să fie bine informate și să ia măsuri preventive. Cel mai eficient mod de prevenție este evitarea mușcăturilor de căpușe. Iată ce poți face: Poartă haine lungi în păduri sau în iarbă înaltă Folosește creme sau spray-uri cu DEET, picaridină sau ulei de eucalipt de lămâie Verifică-ți atent corpul după plimbări în natură Îndepărtează imediat căpușele cu o pensetă Alergia la carnea roșie și căpușa stelară singuratică – când ar trebui să mergi la medic? Dacă experimentezi reacții alergice la câteva ore după ce ai mâncat carne sau produse lactate, este important să mergi la un alergolog. Diagnosticarea corectă poate preveni episoade severe. 10 lucruri mai puțin cunoscute despre căpușe Căpușele nu sunt insecte, ci arahnide – sunt înrudite cu păianjenii și scorpionii. Nu sar și nu zboară, ci se cațără pe firele de iarbă sau arbuști și se agață de gazde care trec pe lângă ele. Unele căpușe pot detecta dioxidul de carbon pe care îl expirăm, mișcările sau căldura corpului. Saliva căpușelor conține anestezic, motiv pentru care mușcătura trece neobservată. O femelă poate depune mii de ouă odată, ceea ce face infestarea rapidă și greu de controlat. Căpușele pot supraviețui luni întregi fără să se hrănească, așteptând o gazdă. Nu toate căpușele sunt periculoase, dar multe specii pot transmite boli grave (ex. Lyme, encefalită de căpușă, febra butonoasă). O căpușă poate sta atașată de piele până la 10 zile, dacă nu este descoperită și îndepărtată. Există peste 900 de specii de căpușe cunoscute la nivel global. Căpușele pot transmite mai multe tipuri de agenți patogeni simultan (virusuri, bacterii, paraziți), complicând diagnosticul și tratamentul. Căpușa stelară singuratică nu este doar un parazit neplăcut — este o amenințare reală, care poate declanșa o alergie neobișnuită și periculoasă. „Alergia la carnea roșie” schimbă vieți, iar cazurile sunt în creștere. Pentru românii care călătoresc în Statele Unite sau în alte regiuni unde trăiește căpușa stelară singuratică, este esențială informarea și aplicarea măsurilor de protecție. Prevenția rămâne cea mai bună armă împotriva unei alergii care poate apărea pe neașteptate și care nu are, deocamdată, leac. Citeste si articolul De ce somonii se intorc la locurile natale