„Prințul Dragon”, noua rudă a lui T. rex descoperită, care a cutreierat Mongolia acum 86 de milioane de ani

„Prințul Dragon” este noua rudă a lui T. rex descoperită, care a cutreierat Mongolia acum 86 de milioane de ani. A fost, probabil, un strămoș cu sânge nobil al lui T. rex — regele dinozaurilor — și a fost identificată din fosile excavate în Mongolia.

Oamenii de știință au descoperit o specie de dinozaur nemaivăzută până acum, numită „prințul dragon” — un prădător preistoric care a pus bazele domniei tiranozaurilor pe Pământ. Această rudă recent descoperită a lui Tyrannosaurus rex a ieșit la lumină după ce cercetătorii au reexaminat fosile găsite în Mongolia.

„Prințul Dragon”, noua rudă a lui T. rex

Existența sa oferă noi perspective asupra istoriei tiranozaurilor și a modului în care aceștia au evoluat și s-au răspândit.

Oamenii de știință au denumit dinozaurul „prințul dragon al Mongoliei” (Khankhuuluu mongoliensis), numele de gen fiind o latinizare a cuvintelor mongole pentru „prinț” și „dragon”. Descoperirea a fost publicată miercuri, 11 iunie, în revista Nature.

„[Tiranozaurii] au fost prinții înainte de a prelua mantia regalității”, a declarat Jared Voris, coautor al studiului și cercetător la Universitatea din Calgary, Canada, pentru Live Science.

Tiranozaurii erau prădători de vârf uriași, care mergeau pe două picioare, aveau capete mari cu dinți ascuțiți și brațe mici. Ei fac parte din familia mai largă a tiranozaurilor și se credea că au evoluat din specii mai mici. Însă până acum existau puține dovezi fosile care să susțină această idee.

Fosilele din Mongolia, expertizate recent

Prin urmare, Voris a plecat în Mongolia pentru a examina schelete parțiale de tiranozauri, excavate în urmă cu decenii, dar niciodată analizate complet.

„Mulți dintre noi, în comunitatea paleontologică, știam că aceste fosile mongole zac în sertarele muzeelor, așteptând să fie studiate corespunzător și fiind gata să spună o parte importantă din povestea tiranozaurilor”, a spus Steve Brusatte, paleontolog și biolog evoluționist la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, care nu a fost implicat în cercetare.

Specimenele care i-au atras atenția lui Voris au fost descoperite în Mongolia în anii 1972 și 1973 și descrise într-un articol științific în 1977, când au fost atribuite genului deja cunoscut Alectrosaurus.

Dar, după reexaminare, „mi-am dat seama că este ceva complet diferit față de tot ce văzusem vreodată”, a spus Voris. „Și că reprezintă, de fapt, strămoșul tuturor marilor noștri tiranozauri prădători de vârf, atât din Alberta, cât și din Mongolia și China.”

Când a trăit „prințul dragon”

„Prințul dragon” a trăit acum 86 de milioane de ani și semăna cu un tiranozaur, dar avea doar aproximativ 4 metri lungime și cântărea în jur de 750 de kilograme. Mulți dintre tiranozaurii care au urmat au fost mult mai mari, T. rex atingând până la 12,5 metri lungime și aproximativ 10.400 de kilograme în greutate. „Prințul dragon” avea, de asemenea, un cap mai mic și brațe mai lungi decât descendenții săi.

„Este o descoperire frumoasă, care ne oferă o imagine mai clară a acestei faze intermediare din istoria tiranozaurilor”, a declarat Thomas Holtz, paleontolog specializat în vertebrate la Universitatea din Maryland, care nu a făcut parte din echipa de cercetare.

Voris consideră că exemplarele sunt adulți de dimensiuni mici, nu indivizi juvenili. El a identificat o serie de trăsături care indică maturitatea, inclusiv vertebre sudate, coarne mici bine dezvoltate și un os nazal cu textură zbârcită.

„Dimensiunea este reprezentativă pentru specie, nu pentru un individ tânăr”, a spus Voris.

Totuși, până când nu se vor face secționări ale oaselor pentru a analiza inelele de creștere — lucru care nu a fost încă permis din cauza statutului rar al fosilelor — nu putem fi siguri că erau adulți, a precizat Holtz.

Nu se știe exact ce vâna „prințul dragon”

Spre deosebire de tiranozaurii de mai târziu, K. mongoliensis probabil nu vâna sauropozi — uriașii erbivori cu gât și coadă lungă — a declarat Darla Zelenitsky, coautoare a studiului și paleontolog la Universitatea din Calgary.

„Probabil vâna prăzi mai mici decât el însuși”, a declarat ea pentru Live Science.

Descoperirea sugerează că tiranozauroidii erau încă de mici dimensiuni în acea perioadă și doar mai târziu au devenit giganți.

„Ceea ce face ca aceste specimene să fie atât de importante este vârsta lor. Au aproximativ 86 de milioane de ani — cu 20 de milioane de ani mai vechi decât T. rex”, a spus Brusatte. „Arată că tiranozaurii erau încă relativ mici în acea vreme și abia mai târziu au devenit colosali.”

Cercetătorii au comparat 12 specii de tiranozauri pentru a afla când și unde au trăit, cum erau înrudiți și când ar fi avut loc migrații.

Cum a ajuns K. mongoliensis în America de Nord

Ei au descoperit că, în urmă cu aproximativ 85 de milioane de ani, K. mongoliensis sau o specie înrudită apropiată a migrat din Asia în America de Nord, traversând un pod de uscat în locul unde astăzi se află Strâmtoarea Bering, și a dat naștere primilor tiranozauri „adevărați”. Aceștia au devenit prădătorii dominanți în America de Nord în ultima parte a Cretacicului, între aproximativ 85 și 66 de milioane de ani în urmă.

Dar, în urmă cu circa 78 de milioane de ani, un tiranozaur a migrat înapoi peste podul terestru, apărând astfel pentru prima dată în Asia.

Această migrație a dus la apariția a două subgrupuri de tiranozauri în Asia: unii uriași, care cântăreau mai multe tone, precum Tarbosaurus bataar, și alții mai mici și mai supli, precum Qianzhousaurus sinensis, supranumit „Pinocchio rex” din cauza dimensiunilor reduse și a botului alungit.

În timpul unei a treia migrații, acum aproximativ 68 de milioane de ani, una dintre speciile gigantice din Asia a revenit în America de Nord și, probabil, a dat naștere lui T. rex, a explicat Zelenitsky.

„Se vede că aceste câteva evenimente mari de migrație, înainte și înapoi între Asia și America de Nord, au fost motoarele evoluției tiranozaurilor”, a spus Brusatte. „Arborele genealogic al tiranozaurilor a fost modelat de migrație, exact ca în cazul atâtor familii umane.”

Citește și: Dinozaurii ar fi putut încă să cutreiere Pământul dacă nu ar fi fost asteroidul, sugerează un nou studiu