Eu nu mai sunt eu, sunt tu! Asemănări izbitoare între specii diferite de animale

Creaturi de diferite forme şi mărimi ne pot păcăli adesea, prin înfăţişarea lor. Şopârle care se dau drept şerpi, păianjeni care se cred furnici şi multe alte vietăţi care ştiu să mimeze chiar foarte bine alte necuvântătoare, în rândurile de mai jos!

Care credeţi că este animalul cel mai bine pregătit la capitolul „deghizare”?

Şarpele coral versus şarpele de lapte – Iată o diferenţă care îţi poate salva viaţa: şarpele coral (cel din stânga) nu este agresiv, dar este veninos, în timp ce şarpele de lapte este doar un bun imitator al celui coral, fiind lipsit de venin. Şarpele de lapte este înrudit îndeaproape cu şarpele regal, fiind unul dintre cei mai frumoşi şerpi.
Diferenţa între şarpele coral şi cel de lapte constă în aranjamentul culorilor: dacă la şarpele coral benzile galbene sunt situate lânga cele roşii, la cel de lapte benzile negre sunt situate lânga cele roşii. Pielea şarpelui de lapte constituie un exemplu de mimetism batesian – mimetism util pentru apărare (numele provenind de la naturalistul englez H.W Bates – sec. al  XIX-lea).

Fluturele vicerege versus fluturele monarch – O altă formă de mimetism este mimetismul mullerian, provenită de la naturalistul german Fritz Muller – 1878 - apare atunci când două specii diferite de animale obţin beneficii de pe urma asemănărilor apărute între ele. Acesta este şi cazul fluturilor  vicerege şi  monarch. Culorile aprinse ale fluturelui monarch (dreapta) îi avertizează pe prădători de otrava pe care aripile acestuia o deţine. Din acest motiv, fluturele inofensiv vicerege din America de Nord s-a adaptat, imitându-l aproape în întregime pe monarch. Important este să reţinem că fluturele vicerege este mai mic decat cel monarh şi, în plus, prezintă ceva mai multe striaţii negre pe suprafaţa aripilor, comparativ cu "fratele" său.

Omida Papilio troilus versus şerpi – Când ai un prădător comun, cum ar fi păsările, e cel mai bine să fii şarpe… sau măcar să poţi imita aspectul fioros al acestuia din urmă. Specia de omidă  a fluturelui Papilio troilus are capacitatea uimitoare de a imita un şarpe (şarpele verde comun, dreapta), atât din punctul de vedere al aspectului, cât şi din cel al comportamentului: pentru a-şi intimida prădătorii, omida îşi ridică partea din faţă a corpului, întocmai precum ar face-o un şarpe care se pregateşte să atace. Ca să fie sigură că îi iese deghizarea, micuţa omidă scoate şi un organ similar limbii de şarpe, atunci când se simte ameninţată!

Şoparla de sticlă versus şarpele regal de Florida – Seamănă, dar… nu răsare! Şopârla de sticlă (sus), numită şi “şarpele de sticlă”, este de fapt o şopârlă fără picioare, în ciuda asemănării izbitoare cu şarpele regal de Florida. Similitudinile nu se opresc, însă, aici: până şi coloritul aduce cu acela al şerpilor regali de Florida! La o privire mai atentă, se pot vedea, totuşi, diferenţele. Şopârlele de sticlă au pleoape şi găuri care le servesc pe post de "urechi", întocmai ca orice alte şopârle.

Păianjeni săritori versus furnici – Care credeţi că este păianjenul şi care furnica? Păianjeni săritori pot imita foarte bine furnicile, utilizând uneori o pereche de picioare drept antene. În aceasta fotografie, păianjenul este cel din dreapta. Aceste specii de arahnide folosesc această deghizare pentru a vâna insecte care nu se tem de furnici sau pentru a se proteja de prădătorii care au păianjenii printre preferinţele din meniu. Bineînţeles, alţii pot vâna chiar “surorile” furnici, comportându-se ca nişte lupi în piele de oaie.

Sursa: Mother Nature Network

Autor: Iulia Albi