O echipă de cercetători a recurs la inginerie genetică pentru a modifica țânțarii, într-o încercare revoluționară de a opri răspândirea malariei — o boală care continuă să facă ravagii în multe regiuni tropicale ale lumii. Noua metodă implică inserarea unor gene provenite de la două specii complet diferite: albina meliferă și broasca africană cu gheare. Aceste gene introduse în genomul țânțarilor acționează ca o barieră biologică, împiedicând dezvoltarea normală a parazitului Plasmodium — agentul patogen responsabil de malarie — în interiorul insectei. Țânțarii modificați genetic oferă o alternativă promițătoare în lupta împotriva malariei și a febrei dengue Dacă această tehnologie se dovedește eficientă la scară largă, o simplă înțepătură de țânțar nu va mai însemna un pericol mortal pentru milioane de oameni care trăiesc în zonele în care boala este endemică. Practic, țânțarii modificați genetic (MG) ar putea deveni vectori inofensivi, rupând lanțul de transmitere al bolii. Citește și: Creaturi marine ciudate, descoperite pe fundul oceanului Antarctic. Cum arată purceluşii și fluturii de mare / GALERIE FOTO Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, doar în anul 2023, malaria a provocat aproape 600.000 de decese, dintre care aproximativ 75% au fost în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani, subliniind urgența găsirii unor soluții eficiente și durabile, scrie news.sky. Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, doar în anul 2023, malaria a provocat aproape 600.000 de decese Dr. Nikolai Windbichler, specialist în genetică la Imperial College din Londra, a explicat că acești țânțari modificați genetic oferă o alternativă promițătoare în lupta împotriva malariei, mai ales în regiunile unde metodele tradiționale de combatere — cum ar fi insecticidele sau plasele impregnate — nu au reușit să stopeze boala. „De exemplu, cu o plasă de pat trebuie să o impregnezi cu insecticid și să o pui când mergi la culcare. Este nevoie ca oamenii să facă ceva pentru ca ea să fie eficientă. Dar această tehnologie este pur genetică, astfel încât nimeni nu va trebui să facă nimic pentru ca ea să fie benefică.” Cum s-a produs experimentul Crearea țânțarilor modificați genetic începe cu un pas esențial și delicat: introducerea în ouăle acestora a unor gene străine, provenite din alte organisme. Aceste gene sunt concepute special pentru a determina organismul țânțarului să sintetizeze proteine care sunt letale pentru parazitul malariei. Odată activate, aceste proteine interferează cu ciclul de viață al parazitului, încetinind sau chiar blocând dezvoltarea acestuia în intestinul insectei. În mod obișnuit, femelele de țânțar au nevoie de sânge pentru a produce ouă, iar în timpul înțepăturii, pot transmite parazitul malariei către gazdă. Însă, în cazul acestor țânțari modificați genetic, parazitul nu ajunge la un stadiu de dezvoltare suficient de avansat pentru a deveni infecțios. Astfel, chiar dacă o persoană este mușcată, riscul de transmitere a bolii este eliminat aproape complet, deoarece parazitul este într-o formă prea imatură pentru a declanșa infecția. Un al doilea pas, la fel de important, este implementarea unei metode genetice suplimentare care asigură transmiterea acestei trăsături protectoare către toate generațiile viitoare de țânțari. Practic, cercetătorii introduc un mecanism care garantează că urmașii țânțarilor modificați vor moșteni genele ce blochează dezvoltarea parazitului, contribuind astfel la răspândirea treptată a acestei caracteristici în întreaga populație de țânțari dintr-o anumită regiune. „Trăsătura se auto-propaghează. În timp, va deveni din ce în ce mai comună în populație. De asemenea, se va răspândi geografic, astfel încât, în cele din urmă, fiecare țânțar care transmite malaria din Africa ar putea fi purtător al acestei trăsături.”, a mai adăugat Dr. Nikolai Windbichler. Această cercetare de pionierat este rezultatul unei colaborări internaționale între cercetători britanici și experți locali din Tanzania, o regiune grav afectată de malarie. Proiectul este susținut financiar de Fundația Bill și Melinda Gates, una dintre cele mai influente organizații filantropice din lume în domeniul sănătății globale. Există două vaccinuri aprobate împotriva bolii În ciuda progreselor realizate până acum, combaterea malariei rămâne o provocare majoră. Actualmente, există două vaccinuri aprobate împotriva bolii, însă acestea vin cu limitări semnificative: sunt costisitoare și oferă o protecție doar parțială, necesitând doze repetate și infrastructură medicală pentru administrare. Medicamentele antimalarice continuă să joace un rol esențial în tratament, dar eficiența lor este amenințată de faptul că parazitul dezvoltă treptat rezistență la unele dintre substanțele utilizate, diminuând astfel capacitatea de control asupra infecției. În contrast, soluția biotehnologică propusă — modificarea genetică a țânțarilor — oferă un avantaj strategic important: este relativ ieftină pe termen lung. După finalizarea etapei de cercetare și dezvoltare în laborator, țânțarii astfel modificați pot fi lăsați să se reproducă natural, transmițând trăsătura genetică anti-malarie fără a necesita intervenții continue sau costuri suplimentare majore. Totuși, profesorul George Christophides, expert în boli infecțioase de la Imperial College din Londra, avertizează că, deși promițătoare, această tehnologie nu va fi implementată imediat. Va mai dura ani de teste, observații și evaluări riguroase până când se va lua o decizie privind eliberarea în natură a acestor țânțari modificați genetic. Procesul trebuie să asigure că beneficiile depășesc orice riscuri ecologice sau etice potențiale. „Trebuie să dovedim în laborator că funcționează și că funcționează în modul în care dorim să funcționeze. Și apoi trebuie să dovedim că este sigur și că nu provoacă niciun rău neintenționat, atât oamenilor, cât și mediului. Trebuie să fie acceptată de comunitățile locale și de autoritățile de reglementare înainte de a o testa pe teren.” Citește și: Sute de larve de ţânţari târându-se împreună precum un şarpe – VIDEO