Stridii japoneze în Marea Neagră, un succes neaşteptat pentru acvacultura românească! Un experiment derulat de INCDM „Grigore Antipa” şi instituţii partenere arată că specia de stridii japoneze se adaptează foarte bine în apele româneşti. Acest lucru deschide calea pentru investiţii în ferme de stridii pe litoralul românesc. Rezultatele sunt deja peste aşteptări, iar autorităţile au demarat licitaţii pentru concesionarea perimetrelor marine. Stridii japoneze în Marea Neagră La câteva luni de la plasarea puietului de stridii japoneze în cuşti montate în largul Mării Negre, moluştele au trecut printr-o dezvoltare accelerată. Iniţial cântăreau 7-8 grame, după şase luni ajungeau la 30-45 grame, iar în prezent unele exemplare ating în jur de 150 grame. „Peste 150 de grame deja se numește categoria 1 special. Se găsește în mări foarte bogate în fitoplancton, în mări foarte atrofice și pe piețele internaționale. La această greutate se servește ca specialitate stridie deosebit de mare”, a explicat Victor Niță, iniţiatorul proiectului. Se pare că, din anul 2026, românii vor consuma stridii japoneze produse în Marea Neagră. sursa foto pexels.com Experienţa a implicat 10 kg de puiet distribuit în patru cuşti situate la adâncimi diferite – 3, 5, 7 şi 10 metri –, unde, potrivit cercetătorilor, adâncimea de 5 metri a oferit cele mai bune condiţii de creştere. „Ele au crescut constant pe parcursul întregului an, însă odată cu încălzirea apei și cu creșterea abundenţei de fitoplancton au avut practic o explozie în creștere. Cel mai mare salt l-am constatat chiar în ultima lună, când au crescut de la aproximativ 100 de grame până la 150 de grame”, a transmis Magda Nenciu, biologă. Cercetările indică faptul că mediul Mării Negre – cu un aport de nutrienţi prin fluviul Dunărea – poate oferi stridiilor o dezvoltare mai rapidă decât în alte regiuni. Deschidere pentru investiţii şi ferme marine Rezultatele sunt deja peste aşteptări, iar autorităţile au demarat licitaţii pentru concesionarea perimetrelor marine. sursa foto pexels.com Ca urmare a succesului experimentului, Agenția Națională „Apele Române” (ANAR) a lansat la licitaţie 28 de perimetre marine destinate acvaculturii (ferme de stridii, midii etc.). Până în prezent, 10 contracte au fost adjudecate pe durate de 20 de ani. „Totalul suprafeței adjudecate în cele două etape este de 60,6 hectare din 166 de hectare, adică 36,18%. Valoarea de ofertare a fost cu 12,8% mai mare față de prețul de pornire”, a declarat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt ANAR. Un prim investitor autorizat este Matei Datcu, care a câştigat dreptul pentru 7 hectare în zona Agigea şi deja declanșează operațiunile. „Acum începe partea de muncă, adică a început deja, amplasăm liniile, punem colectorii, vedem furnizorii de stridii, cuştile. Noi zicem că în primăvară, când o să fie vremea bună, deja o să plantăm aceste stridii.” Piaţa, perspective și cerere în creștere pentru stridii Delicatesele marine autohtone – în special stridiile – încep să fie cerute mai mult pe litoral. În cherhanale şi restaurante gourmet, prețul unui exemplar poate varia între 25 şi 30 lei, ceea ce arată potenţialul comercial al produsului. „Până acum am reuşit să le oferim clienţilor doar midii și rapane. Din sezonul următor avem promisiunea de la fermele autorizate din România că vom comercializa și stridii”, a spus Alexandru Munteanu, manager de cherhana. Ce trebuie să ştii dacă te gândești la o fermă de stridii Potrivit cercetătorilor, adâncimea de 5 metri a oferit cele mai bune condiţii de creştere a stridiilor japoneze. sursa foto pexels.com Specia utilizată: stridia japoneză („Pacific oyster”) s-a dovedit viabilă în Marea Neagră, conform experimentelor INCDM „Grigore Antipa”. Condiţii optime: selecţia adâncimii, curentului şi nutriţiei (fitoplancton) au contat major pentru creştere rapidă. Legislaţie şi concesiuni: ANAR oferă spaţii concesionate în larg, dar investitorul trebuie să îndeplinească şi cerinţe de mediu şi autorizare. Piaţa şi valorificarea: produsul premium are preţuri şi cerere în creştere, dar este importantă logistica (procesare, racolare, distribuţie). Experimentul cu stridii japoneze desfășurat în apele Mării Negre este un semnal puternic că acvacultura marină românească poate evolua. Succesul pilotului, combinat cu licitaţiile deschise pentru ferme marine, creează o rampă de lansare pentru investitori interesaţi de economia albastră. Dacă se respectă standardele tehnologice, de mediu şi comerciale, fermierii pot accesa un sector până acum relativ neexploatat în România. Citește și: Sângele de stridie, noua generație de antibiotice? Descoperire senzațională în lumea farmaceutică