O metodă revoluționară de protejare a delfinilor: sticlele de plastic montate pe plasele de pescuit. Foto: AI În fiecare an, mii de delfini, marsuini și balene își pierd viața după ce se încurcă în plasele de pescuit pe care nu reușesc să le detecteze la timp. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de „captură accidentală” (bycatch), este considerat principala cauză a mortalității acestor mamifere marine la nivel mondial. Cercetătorii au găsit o metodă ingenioasă: sticlele de plastic ar putea salva delfinii din plasele de pescuit Plasele utilizate în pescuit sunt fabricate din fire subțiri de nailon, aproape invizibile în apă. Din acest motiv, animalele care se orientează prin ecolocație – emitând unde sonore și analizând ecoul acestora – nu reușesc să le identifice înainte de impact. În multe cazuri, delfinii observă obstacolul prea târziu și ajung prinși, fără posibilitatea de a se elibera. Până în prezent, cea mai utilizată metodă pentru reducerea acestor incidente a fost montarea unor dispozitive electronice numite pinger, care emit semnale acustice menite să avertizeze mamiferele marine. Deși eficiente în anumite regiuni, acestea sunt costisitoare și inaccesibile pentru numeroși pescari artizanali, în special din comunitățile de coastă. O idee inspirată din deșeurile care poluează oceanele În căutarea unei soluții ieftine și ușor de aplicat, profesorul Per Berggren, specialist în conservarea megafaunei marine la Universitatea din Newcastle, a venit cu o propunere inedită. Observând cantitatea mare de sticle din plastic și sticlă abandonate pe litoralurile unde operează pescarii, cercetătorul s-a întrebat dacă acestea nu ar putea fi transformate în dispozitive naturale de avertizare pentru delfini. În loc să fie considerate simple deșeuri, sticlele au fost atașate direct de plasele de pescuit, cu scopul de a le face mai ușor de detectat de către mamiferele marine. foto: pixabay.com Cum funcționează sistemul Mecanismul este surprinzător de simplu. O sticlă de plastic goală conține un volum de aer, iar aerul reflectă foarte eficient undele sonore în mediul acvatic. Atunci când delfinul emite clicurile folosite pentru ecolocație, sticla produce un ecou puternic, care transformă o plasă aproape invizibilă într-un obstacol ușor de identificat. În cazul sticlelor din sticlă, cercetătorii au introdus în interior un șurub metalic prins cu o sfoară. Mișcarea valurilor face ca acesta să lovească pereții sticlei, producând un clinchet asemănător semnalelor generate de dispozitivele electronice folosite în prezent. Citește și: Fenomen alarmant pe litoralul românesc: de ce ajung delfinii și marsuinii eșuați pe plaje Primele teste desfășurate în laborator au fost încurajatoare. O singură sticlă de plastic montată pe plasă a făcut ca aceasta să fie între 100 și 1.000 de ori mai ușor de detectat prin ecolocație, comparativ cu o plasă obișnuită. Teste în trei regiuni ale lumii Pentru a verifica dacă metoda funcționează și în condiții reale, echipa de cercetători a desfășurat experimente în trei zone diferite: în largul coastelor Zanzibarului, Peru și sudului Braziliei. În Zanzibar și Peru au fost analizate plase plutitoare amplasate aproape de suprafața apei, în timp ce în Brazilia au fost testate plase de fund, instalate la adâncime. Pe parcursul cercetării au fost monitorizate peste 1.600 de lansări de plase, iar observatorii aflați la bord au comparat rezultatele obținute cu cele înregistrate în cazul plaselor clasice. Rezultate spectaculoase în Brazilia Cele mai bune rezultate au fost obținute în sudul Braziliei. În timpul testelor, niciun delfin nu a fost prins în plasele de fund prevăzute cu sticle de plastic, în timp ce plasele obișnuite au continuat să provoace capturi accidentale. Mai mult decât atât, pescarii nu au avut pierderi economice. Dimpotrivă, cantitatea de pește capturată a fost chiar mai mare decât în cazul plaselor fără modificări. Printre speciile protejate care ar putea beneficia de această metodă se numără și delfinul franciscana, clasificat drept vulnerabil de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). De ce metoda nu a funcționat peste tot Rezultatele nu au fost însă identice în toate regiunile analizate. În Peru și Zanzibar, unde pescuitul se desfășoară aproape de suprafața apei, montarea sticlelor nu a redus numărul capturilor accidentale de delfini, marsuini sau țestoase marine. Totuși, cercetătorii au observat un efect pozitiv neașteptat: plasele prevăzute cu sticle de plastic au adus capturi mai mari de ton și alte specii comerciale, fără să afecteze activitatea pescarilor. Foto: AI În același timp, folosirea sticlelor din sticlă a modificat structura capturilor de rechini și pisici de mare, demonstrând că astfel de dispozitive pot influența întregul ecosistem marin, conform earth.com. Explicația cercetătorilor Per Berggren consideră că diferențele dintre rezultatele obținute în Brazilia și cele din celelalte două regiuni sunt legate de condițiile din mediul acvatic. „Diferența pe care am observat-o între plasele amplasate pe fundul mării și cele aflate aproape de suprafață ar putea fi explicată prin faptul că apa de la suprafață este mult mai zgomotoasă. Acest lucru reduce eficiența ecourilor produse de sticlele de plastic și face ca delfinii să le detecteze mai greu”, a explicat cercetătorul. Un nou studiu confirmă eficiența metodei Pentru a verifica dacă rezultatele inițiale se mențin, echipa a continuat cercetările în Brazilia și a monitorizat alte 318 ieșiri de pescuit. Concluziile au fost și mai spectaculoase decât în primul experiment. Plasele echipate cu sticle de plastic au redus cu 88% capturile accidentale de delfini, fără ca volumul capturilor de pești cu valoare comercială să scadă. „Este exact rezultatul pe care ni-l doream. Avem o soluție simplă, ieftină și eficientă, care îi protejează pe delfini fără să afecteze activitatea pescarilor”, a declarat Per Berggren. Acesta consideră că metoda ar putea fi aplicată la scară globală: „Atașarea unor sticle de plastic la plasele de pescuit poate reduce capturile accidentale de delfini în întreaga lume și reprezintă o soluție accesibilă pentru orice pescar.” Profesorul subliniază că metoda are și un beneficiu suplimentar pentru mediu. „Este satisfăcător să știm că reutilizăm o parte din deșeurile de plastic care ajung în oceane. În plus, pe durata testelor nu s-a desprins și nu s-a pierdut nicio sticlă.” Cercetările continuă Specialiștii testează în prezent această metodă și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în Cambodgia și Republica Congo, pentru a vedea dacă rezultatele obținute în Brazilia pot fi replicate și în alte tipuri de pescuit. „Suntem încântați să prezentăm această soluție și să colaborăm cu autorități, organizații și guverne din întreaga lume pentru a încuraja adoptarea unei metode simple și cu costuri reduse, capabile să reducă mortalitatea mamiferelor marine provocată de activitățile de pescuit”, a afirmat Per Berggren. În încheiere, cercetătorul a rezumat impactul inițiativei într-o singură frază: „Este o formă autentică de reciclare care salvează delfinii.” Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Fisheries Research.