Specia rară de pește care poate ‘supraviețui’ pe uscat până la 10 ore – totul despre Anabas testudineus

În adâncurile unei lumi dominate de apă, unde înotul este esențial pentru supraviețuire, există o creatură care pare să contrazică logica evoluției acvatice: Anabas testudineus, un pește tropical cu abilități remarcabile. Spre deosebire de majoritatea speciilor acvatice, acest pește este capabil să părăsească mediul său natural și să se deplaseze efectiv pe uscat. Ai înțeles corect — nu este vorba doar despre supraviețuire temporară în afara apei, ci despre o reală capacitate de mișcare terestră.

Anabas testudineus, specia rară de pește care poate ‘supraviețui’ pe uscat

Originar din regiunile tropicale ale Asiei de Sud și Sud-Est, Anabas testudineus este un exemplu fascinant de adaptabilitate extremă. Locuiește în habitate variate precum mlaștini, bălți temporare, canale și câmpuri de orez, zone unde resursele de apă pot fi instabile sau sezoniere. În astfel de condiții, abilitatea sa neobișnuită de a „merge” pe uscat devine un avantaj crucial.

Cum e posibil acest lucru?

Cu ajutorul înotătoarelor sale pectorale robuste, Anabas se târăște între sursele de apă, în căutarea unor medii mai prielnice. Această formă de migrare terestră îi permite să evadeze din bălți care seacă sau devin improprii, sporindu-i șansele de supraviețuire în mod semnificativ. În plus, peștele este capabil să respire aer atmosferic datorită unui organ respirator special numit labirint, care funcționează similar cu un plămân primitiv, scrie playtech.ro. 

Abilitatea sa de a respira aerul atmosferic — o trăsătură rar întâlnită la speciile acvatice

Unul dintre cele mai uimitoare aspecte ale peștelui Anabas testudineus este abilitatea sa de a respira aerul atmosferic — o trăsătură rar întâlnită la speciile acvatice. Acest lucru este posibil datorită unui organ specializat numit labirint, o structură complexă situată deasupra branhiilor, care funcționează într-un mod asemănător unui plămân. Acest organ îi permite să extragă oxigenul direct din aer, oferindu-i un avantaj major în medii în care oxigenul dizolvat în apă este insuficient sau absent.

Vezi și: Un marinar s-a împrietenit cu un diavol de mare. Povestea o puteți urmări în documentarul ‘Ultima scufundare’

Datorită acestei adaptări fiziologice remarcabile, Anabas poate supraviețui în afara apei timp de 6 până la 10 ore, cu condiția ca mediul înconjurător să fie suficient de umed pentru a-i menține pielea hidratată. În această perioadă, peștele nu doar că rezistă, ci este capabil și să se deplaseze activ.

Mobilitatea sa terestră este, desigur, primitivă, dar surprinzător de eficientă. Anabas își folosește înotătoarele pectorale în combinație cu mișcări ondulatorii ale trunchiului pentru a-și propulsa corpul înainte pe solul umed. Mișcările sale seamănă cu un fel de târâș sau salturi bruște, suficient de puternice pentru a traversa distanțe scurte între bălți, șanțuri sau alte surse de apă.

Această capacitate unică de deplasare „pedestră” i-a adus peștelui și o reputație neobișnuită: în anumite zone, este cunoscut drept „peștele cățărător”. Deși unele legende locale exagerează această trăsătură, susținând că s-ar urca chiar și în copaci, realitatea este că Anabas se poate cățăra doar pe suprafețe înclinate și umede, cum ar fi malurile nămoloase sau pietrele acoperite de vegetație.

Anabas testudineus – Supraviețuitor admirabil sau pericol ecologic?

Versatilitatea biologică a peștelui Anabas testudineus nu este doar un triumf al adaptării evolutive, ci și un subiect de dezbatere în ceea ce privește impactul său asupra ecosistemelor. Deși în mod natural este o specie valoroasă pentru supraviețuirea în medii dificile, în anumite regiuni ale lumii el este privit cu suspiciune sau chiar cu îngrijorare.

În Australia, de exemplu, Anabas a fost identificat ca o specie potențial invazivă. Temerea este că, dacă ar fi introdus în mod accidental în apele interioare, peștele ar putea destabiliza ecosistemele locale.

Capacitatea sa de a supraviețui în condiții extreme, de a se deplasa pe uscat și de a coloniza rapid noi habitate îl face un competitor redutabil pentru speciile native, ceea ce ar putea duce la dezechilibre ecologice semnificative.

Pe de altă parte, în numeroase țări din Asia de Sud și Sud-Est, precum India, Thailanda sau Vietnam, Anabas este considerat un aliment tradițional valoros. Este crescut frecvent în ferme piscicole datorită rezistenței sale și este apreciat pe piețele locale pentru gustul său și capacitatea de a rămâne viu mult timp după capturare. Acest lucru îl face ideal pentru transportul pe distanțe lungi, fără a fi necesare echipamente speciale de oxigenare sau refrigerare.

În plan taxonomic, Anabas testudineus este uneori confundat cu alte specii asemănătoare din familia Osphronemidae, însă el aparține de fapt familiei Anabantidae, cunoscută pentru prezența organului labirintic. Din cauza lipsei unui nume comun consacrat în limba română, peștele este adesea denumit fie prin numele său științific complet, fie prin variante împrumutate din limba engleză, cum ar fi climbing perch („peștele cățărător”).

Vezi și: Specia ciudată care trăiește pe fundul oceanelor. Ce este, de fapt, Alicella gigantea