Soluție eficientă în cazul întâlnirii cu ursul, poate pe traseele montane din Bucegi

Soluție eficientă în cazul întâlnirii cu ursul, poate pe traseele montane din Bucegi. Urșii din Prahova sunt tot mai prezenți pe traseele montane: turiștii nu au garanția siguranței nici pe crestele Bucegilor.

Populația de urși din județ a depășit de trei ori limita considerată optimă, arată datele oficiale ale Gărzii Forestiere. În prezent, în zonă trăiesc 75 de exemplare, majoritatea grupate în pădurile de pe Valea Prahovei, ceea ce face din întâlnirea cu un urs un risc tot mai mare pentru turiștii care aleg traseele montane marcate din Munții Bucegi și Baiului.

Deși legislația permite împușcarea urșilor periculoși, primarii din județ ezită să dispună această măsură radicală, temându-se de posibile acuzații de abuz în serviciu. În lipsa unor măsuri clare și asumate, autoritățile nu pot garanta securitatea turiștilor, nici măcar pe traseele de creastă.

„Te poți întâlni cu ursul mai pe peste tot și cu atât mai mult în perioada aceasta, când animalele abia au ieșit din iarnă, sunt înfometate și o să iasă și mai mult să caute, să mișune peste tot după hrană”, avertizează Ada Sârbu, șefa Serviciului Salvamont Sinaia.

Tot mai des, salvatorii montani postează imagini cu urși surprinși pe platourile Bucegilor sau aproape de zonele de escaladă.

„E adevărat că urșilor nu le place să se expună așa de tare, să poată fi văzuți sau surprinși, fiind vorba de deschidere foarte mare, să nu aibă unde să se ascundă. Dar, da, urșii ies și în golul alpin. Ursul nu stă doar în pădure”, adaugă Ada Sârbu.

Traseele montane, teritoriu al urșilor

Toate traseele turistice din zona alpină trec prin habitatul natural al urșilor. Nu există potecă sau vale în care prezența acestora să fie exclusă.

„Este o loterie. E vorba despre norocul sau de ghinionul fiecăruia în parte. Platoul Bucegilor, de exemplu, este plin de urme de urs. I-am întâlnit inclusiv pe traseele de alpinism, de escaladă, pe Valea Spumoasă, aproape de Valea Caraiman. Cum s-a suit acolo și pentru noi e o enigmă. Ursul are capacitățile fizice să se cațere incredibile”, spune Claudiu Vasilescu, salvamontist din Bușteni.

Riscul a fost demonstrat tragic în iulie 2024, când o tânără de 19 ani din Iași și-a pierdut viața după ce a fost atacată de un urs pe traseul Jepii Mici. Drumul abrupt și expus presupune o concentrare maximă din partea turiștilor, ceea ce reduce vigilența față de animalele sălbatice. Panica provocată de apariția unui urs poate declanșa reacții periculoase în rândul grupurilor.

„Dacă eu m-aș fi întâlnit cu urșii aceștia și în fața mea ar fi trecut un grup de adolescenți, care văzând ce probleme sunt, ar fi încercat să-l sperie, să dea cu petarde, să-l hăituiască, cred că ursul acela fugea descreierat de frică, la vale, dădea peste mine care urcam și cred că mă făcea praf. Nu din agresivitate, ci să scape”, povestește Sergiu Olteanu, meteorolog la stația meteo Vârful Omu și ghid montan.

Unde apar cel mai des urșii

Potrivit lui Olteanu, urșii preferă zonele de tranziție dintre pădure și golul alpin, unde au acces atât la hrană, cât și la adăpost.

„Mult mai rapid poți întâlni ursul la nivelul acesta, unde se îmbină pădurea cu zona alpină, decât în pădure. […] Am văzut des ursoaica cu pui la șase, șapte metri mai jos de mine. A fost suficient să bat din palme, ușor, și ea și-a luat puii, i-a mânat și s-a băgat cu ei în Valea Morarului. Nu avea treabă cu mine”, relatează acesta.

De regulă, spune ghidul montan, ursul evită omul.

„Ursul te simte cu mult timp înainte. […] Am văzut cum o ursoaică își mâna puii spre o grotă, în momentul în care m-a simțit în apropiere. Eu am trecut și abia apoi și-a scos puii din adăpost. E ca o mamă cu copiii. Nu îi lasă să se joace lângă pericol. Am văzut cum îi învață să evite omul”.

Soluție eficientă în cazul întâlnirii cu ursul

Metodele de autoapărare promovate online – spray cu piper, fluier, zgomote puternice – nu oferă garanții. Dimpotrivă, pot agrava situația.

„Pe munte, sunt foarte rare cazurile să nu ai vânt. Dacă ai vântul din față, tot piperul îl ai tu în ochi, nu ursul”, explică Olteanu, adăugând că multe persoane nu știu nici măcar cum se folosește corect un spray antiurs.

Fluieratul și alte sunete stridente pot fi interpretate de animal ca semne de amenințare.

„Mult mai rău faci! I-am văzut pe mulți că au fluier la gât. […] Dacă ursul ar vrea să atace oamenii, n-ar sta tot timpul pe traseele turistice?”, punctează ghidul.

Singura soluție cu șanse reale de succes? Calm și stăpânire de sine. Orice gest agresiv poate determina ursul să atace.

Autoritățile recunosc: România nu mai are unde să mute urșii

„De relocat nu ai unde să-i relochezi, pentru că toată țara e plină. Avem estimări că în România sunt la ora actuală 10.500 – 12.000 de urși față de un optim de 4.500, asta spune totul”, afirmă Viorel Mihălcioiu, șeful Gărzii Forestiere Ploiești.

În 2024, patru urși au fost împușcați în Prahova, însă procedura de „recoltare” este complexă și implică mai multe etape: alungarea, capturarea și, abia în ultimă instanță, eutanasierea.

„Recoltarea se face cu prudență, până la urmă animalele astea nu au nicio vină. Dar nu e normal ca într-o stațiune să stai cu frică, să nu poți ieși la plimbare. Trebuie luate măsuri”, mai spune Mihălcioiu.

De frica plângerilor penale, edilii refuză să semneze ordinele de împușcare, chiar și în cazurile de pericol repetat.

„Avem în Prahova un primar cu dosar penal făcut la plângerea unei persoane pentru că a luat măsura împușcării”, a dezvăluit oficialul.

Este vorba despre edilul orașului Comarnic, Sorin Popa, anchetat în urma unei plângeri făcute de fostul senator Marius Marinescu.

Citește și: Câți urși bruni trăiesc în România? Populația e de 3 ori mai mare decât nivelul optim, susține Ministrul Mediului