Cum a învățat un șoim să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient. foto: pixabay.com Singura pasăre care a învățat să folosească semaforul! Inteligența animalelor se manifestă uneori în moduri surprinzătoare, mai ales atunci când acestea ajung să interacționeze cu mediul creat de oameni. Un exemplu remarcabil este cel al unui șoim care a învățat să folosească semaforul ca instrument de vânătoare, transformând traficul urban într-un aliat neașteptat. Povestea este relatată de dr. Vladimir Dinets, cercetător la University of Tennessee (SUA), care își amintește cum, cu mulți ani în urmă, a petrecut o perioadă în Craterul Ngorongoro din Africa. Unele specii reușesc să uimească Acolo, într-un peisaj spectaculos, turme imense de animale sălbatice coexistă cu un flux constant de turiști în vehicule de teren, iar ambuteiajele sunt ceva obișnuit. Într-una dintre seri, stând lângă foc, un ghid local i-a povestit că bivolii din crater ajunseseră să recunoască semnalele mașinilor și să se dea la o parte atunci când vedeau un Jeep sau un Land Rover semnalizând schimbarea direcției. Deși nu a putut verifica ulterior această afirmație, relatarea i-a stârnit interesul pentru modul în care animalele percep și exploatează comportamentul vehiculelor umane. De cele mai multe ori, întâlnirea dintre animale și mașini are consecințe tragice, soldate cu accidente mortale. Totuși, această realitate nu spune întreaga poveste. Interacțiunile neobișnuite dintre păsări și trafic Unele specii au reușit să transforme prezența mașinilor într-un avantaj, iar păsările par să fie campioane ale adaptării. Ciorile, de pildă, sunt cunoscute pentru faptul că aruncă nuci, scoici sau chiar animale mici pe carosabil, așteptând ca roțile mașinilor să le spargă. Păsările necrofage patrulează constant de-a lungul drumurilor pentru a profita rapid de animalele lovite de trafic. foto: pixabay.com Pe autostrăzile din Statele Unite, familii întregi de corbi își delimitează teritoriile și urmăresc fluxul de mașini pe parcursul întregii zile, anticipând apariția hranei. Alte păsări, mai mici, culeg insecte moarte de pe caroserii sau își construiesc cuiburi în vehicule aflate în mișcare, precum trenuri, bărci sau chiar automobile. În anumite situații, mașinile devin adevărate „scuturi mobile”, oferind protecție temporară împotriva prădătorilor. Într-un oraș din Ucraina, de exemplu, șoimii au fost observați folosind mașinile sau tramvaiele pentru a se apropia neobservați de pradă, potrivit eurekalert.org. Citește și: Animale care mint: specii care trișează pentru a supraviețui În acest context al adaptării inteligente, dr. Dinets a fost atent la interacțiunile neobișnuite dintre păsări și trafic și a remarcat un fenomen fascinant într-o intersecție din apropierea locuinței sale. Zona nu era foarte aglomerată, însă dimineața, când își ducea fiica la școală, se formau uneori cozi de mașini. Atunci când un pieton apăsa butonul de la trecere, semaforul rămânea mai mult timp pe roșu, iar șirul de autoturisme se întindea până la un copac mic, dar cu o coroană foarte deasă. În același timp, semaforul emitea un semnal sonor destinat persoanelor cu deficiențe de vedere. Cum a învățat un șoim să folosească semaforul pentru a vâna mai eficient Într-o dimineață de iarnă, în timp ce aștepta la semafor, cercetătorul a observat un șoim Cooper. Pasărea a ieșit din copacul respectiv, a zburat extrem de jos, paralel cu trotuarul și mașinile oprite, a făcut o manevră rapidă și a traversat strada printre vehicule, pentru ca apoi să se arunce în curtea unei case din apropiere. Câteva zile mai târziu, scena s-a repetat identic, ceea ce l-a determinat pe dr. Dinets să investigheze mai atent. A descoperit că în acea locuință trăia o familie numeroasă care lua frecvent masa în curtea din față. Resturile de mâncare și firimiturile atrăgeau în fiecare dimineață stoluri de păsări mici – vrăbii, porumbei și, uneori, grauri. Aceasta era, de fapt, ținta șoimului. Ceea ce l-a uimit însă cu adevărat pe cercetător a fost precizia cu care pasărea își alegea momentul atacului. Șoimul apărea doar atunci când coloana de mașini era suficient de lungă încât să ajungă până la copac, oferindu-i acoperire vizuală. Iar acest lucru se întâmpla exclusiv după ce cineva apăsa butonul de la trecerea de pietoni. Șoimul Cooperul are o inteligență ieșită din comun Imediat ce semnalul sonor al semaforului se activa, șoimul își făcea apariția, se ascundea în copac, aștepta ca mașinile să se alinieze și apoi lansa atacul. Acest comportament indica faptul că pasărea înțelesese legătura dintre sunetul semaforului și formarea unei cozi de mașini. Mai mult decât atât, șoimul părea să aibă o hartă mentală clară a zonei: în momentul în care mașinile îi blocau complet câmpul vizual, el zbura spre locul unde se aflau păsările-pradă bazându-se exclusiv pe memorie. Interesant este că șoimul era încă tânăr. În regiunea respectivă, șoimii Cooper nu cuibăresc în orașe, ci apar mai ales iarna, ceea ce sugerează că pasărea era un migrant ajuns recent în mediul urban. Cu toate acestea, în doar câteva săptămâni, reușise să înțeleagă funcționarea semafoarelor și tiparele traficului, folosindu-le strategic în favoarea sa – un lucru pe care cercetătorul l-a considerat cu adevărat remarcabil. „Era o pasăre tânără. Șoimii Cooper nu se reproduc în orașele din zona noastră, dar apar frecvent iarna. Așa că cel mai probabil era un migrant, ajuns recent în oraș. Și totuși, în doar câteva săptămâni, reușise să înțeleagă și să folosească semnalele rutiere și tiparele traficului. Mi s-a părut extraordinar”, a spus cercetătorul. În iarna următoare, dr. Dinets a observat un șoim cu penaj de adult vânând în același mod, foarte probabil aceeași pasăre. Ulterior, însă, situația s-a schimbat: semnalul sonor al semaforului s-a defectat, familia s-a mutat, iar păsările-pradă au dispărut. De atunci, șoimii Cooper nu au mai fost văzuți în zonă. Concluzia cercetătorului este că șoimul Cooper face parte dintr-un grup restrâns de păsări de pradă capabile să se adapteze cu succes vieții urbane.foto: pixabay.com Orașele sunt medii ostile și periculoase pentru păsări, mai ales pentru prădători care depind de capturarea zilnică a hranei vii. Aceștia trebuie să evite ferestrele, cablurile, mașinile și alte obstacole, în timp ce își asigură supraviețuirea. Observațiile sale sugerează că șoimii Cooper reușesc nu doar să supraviețuiască, ci chiar să prospere în orașe datorită nivelului lor ridicat de inteligență și capacității impresionante de adaptare.