Schimbările climatice fac recoltele tot mai imprevizibile. Ce ajunge pe farfuria noastră este în schimbare, iar încălzirea globală este principalul vinovat. De la chipsuri de porumb la tofu, alimentele familiare ar putea deveni mai rare sau mai scumpe din cauza instabilității producției agricole, avertizează oamenii de știință. Un studiu global condus de Universitatea British Columbia și publicat în Science Advances arată că temperaturile mai ridicate și secetele prelungite fac producția de alimente mai imprevizibilă. Schimbările climatice fac recoltele imprevizibile Cercetătorii au analizat trei culturi esențiale – porumb, soia și sorg – și au descoperit că pentru fiecare grad de încălzire globală, variabilitatea recoltelor de la un an la altul crește: cu 7% pentru porumb, cu 19% pentru soia, cu 10% pentru sorg. Acest lucru nu înseamnă doar scăderi de producție în medie, ci ani foarte buni alternați cu ani extrem de slabi, ceea ce poate destabiliza întreaga economie agricolă. „Fermierii și societățile pe care le hrănesc nu trăiesc din medii statistice – ei depind de ce recoltează în fiecare an. Un singur an foarte prost poate însemna dezastru pentru comunitățile fără asigurări agricole sau spații de depozitare”, explică dr. Jonathan Proctor, autorul principal al studiului. Riscul dezastrului agricol crește Temperaturile mai ridicate și secetele prelungite fac producția de alimente mai imprevizibilă. sursa foto pexels.com La doar 2°C peste temperaturile actuale, eșecurile de recoltă devin mult mai frecvente: Soia ar putea eșua o dată la 25 de ani, în loc de o dată la un secol. Porumbul ar putea înregistra pierderi majore o dată la 49 de ani (față de o dată la 100). Sorgul ar putea avea probleme o dată la 54 de ani. Dacă emisiile nu sunt reduse până în 2100, eșecurile culturilor de soia ar putea apărea o dată la opt ani, ceea ce ar aduce foamete în regiunile vulnerabile precum Africa Subsahariană, America Centrală și Asia de Sud. Chiar și țările dezvoltate nu sunt ferite, potrivit earth.com. În 2012, o secetă în Midwest-ul american a redus recoltele de porumb și soia cu 20%, ceea ce a dus la o creștere de 10% a prețurilor alimentelor la nivel global. Căldura și uscăciunea: un duo periculos Analiza a arătat că suprapunerea căldurii extreme și a solului uscat este cheia instabilității. „Căldura usucă solul, iar solul uscat amplifică căldura – un cerc vicios care lovește plantele exact în perioadele sensibile, cum ar fi polenizarea”, explică dr. Proctor. Chiar și perioade scurte de secetă în timpul valurilor de căldură pot compromite culturile, mai ales soia și sorgul. Irigațiile – soluție parțială Soluția principală rămâne reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. sursa foto pexels.com Studiul arată că irigațiile pot reduce riscul, dar numai dacă apa este disponibilă. În multe regiuni vulnerabile, resursele de apă sunt deja limitate, iar infrastructura lipsește. În plus, acviferele sunt epuizate mai repede decât se pot reîncărca, iar competiția pentru apă crește între agricultură, industrie și populație. Soluții pe termen lung Cercetătorii recomandă: Plase de siguranță financiară pentru fermieri, Investiții în soiuri de plante rezistente la căldură și secetă, Practici de îngrijire a solului care îmbunătățesc retenția apei și reduc eroziunea, Sisteme avansate de prognoză care să avertizeze fermierii înainte de valurile de căldură sau secetă. Totuși, soluția principală rămâne reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Nu toată lumea cultivă mâncare, dar toată lumea are nevoie să mănânce. Când recoltele devin instabile, toată lumea simte efectele”, avertizează dr. Proctor. Citește și: Canicula devine o amenințare pentru fauna globală