Salina Praid, una dintre cele mai renumite atracții turistice din județul Harghita, a fost închisă temporar din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Decizia a fost luată după ce ploile torențiale din ultimele ore au provocat infiltrații semnificative de apă în interiorul minei de sare. Apa acumulată în galerii reprezintă un risc major, motiv pentru care pompierii intervin cu motopompe de mare capacitate pentru a evacua volumul crescut de apă. Salina Praid a fost închisă pe perioadă nedeterminată Închiderea obiectivului turistic a fost stabilită pe o perioadă nedeterminată, autoritățile invocând ca principală prioritate siguranța angajaților și a vizitatorilor. Aceasta nu este prima situație de acest fel. În luna mai a anului trecut, activitatea de exploatare și accesul turiștilor în salină au fost suspendate timp de aproximativ o lună, tot din cauza infiltrării apei în subteran. Atunci, sursa principală a problemelor a fost identificată în revărsarea pârâului Corund, care a permis pătrunderea apei în galeriile saline. „În urma ploilor abundente s-au produs infiltraţii cu apă în mina de sare de la Praid. S-a solicitat în sprijin un echipaj de pompieri din cadrul Detaşamentului Gheorgheni, cu un autocamion de intervenţie şi o motopompă de capacitate mare, care acţionează la faţa locului pentru evacuarea apei. Totodată, în urma informaţiilor primite de la reprezentantul Salinei Praid, intrarea în subteran este închisă pe perioadă nedeterminată”, a transmis ISU Harghita, scrie Agerpres. Salina Praid – cea mai mare din țară Zăcămintele de sare de la Praid s-au format în urmă cu aproximativ 13,5 milioane de ani, într-o perioadă în care regiunea era caracterizată de un climat tropical, extrem de cald. Aceste condiții au favorizat procesele de evaporare intensă a apelor marine, determinând acumularea și compactarea masivă a sării în subsolul Transilvaniei. Stratul de sare rezultat s-a întins pe suprafețe vaste și, inițial, avea o grosime estimată la aproximativ 400 de metri. În timp, pe acest orizont de sare s-au depus straturi groase de sedimente, care au exercitat o presiune uriașă asupra masei saline. Fiind un material maleabil, sarea a reacționat la această presiune ridicându-se vertical, formând structuri geologice specifice, asemănătoare unor ciuperci gigantice, cu înălțimi ce depășesc frecvent 1.000 de metri. În anumite zone, mai ales în localitățile vechi, aceste formațiuni saline au ajuns până la suprafața solului. Citește și: Broaștele țestoase din lacul Tăbăcăriei, amenințate de invazia animalelor exotice abandonate de oameni Are o formă elipsoidală în plan orizontal Corpul principal de sare de la Salina Praid are o formă elipsoidală în plan orizontal și se extinde în adâncime până la aproximativ 2.800 de metri, conform sondajelor geologice. Acest depozit este considerat cel mai mare corp diapirogen de sare gemă din România și unul dintre cele mai vaste din întreaga Europă. Dimensiunile sale sunt impresionante: are un diametru de aproximativ 1,2 km pe o axă și 1,4 km pe cealaltă, cu o adâncime totală de circa 2,7 km. Exploatarea sării în această regiune are o istorie îndelungată. În zonele din Transilvania și Maramureș, tehnicile de minerit au început să se contureze încă din perioada feudală, în jurul anului 1920. Mai târziu, în 1945, a fost introdusă metoda de extracție prin împușcare, o tehnică modernizată care a permis o eficiență sporită în extragerea sării din adâncuri. Citește și: Câți urși bruni trăiesc în România? Populația e de 3 ori mai mare decât nivelul optim, susține Ministrul Mediului