Organe umane crescute în laborator pentru testarea tratamentelor. Cercetătorii britanici vor să reducă dependența de experimentele pe animale. foto: AI Cercetătorii din Marea Britanie pregătesc un proiect ambițios care ar putea transforma modul în care sunt dezvoltate și testate medicamentele. Oamenii de știință vor crea organe umane în miniatură, cunoscute sub denumirea de organoide, folosind celule prelevate de la pacienți. Scopul este de a înțelege mai bine bolile, de a identifica tratamente personalizate și de a reduce dependența de experimentele efectuate pe animale. Inițiativa este considerată un pas important către o medicină mai precisă, bazată pe reacțiile reale ale țesuturilor umane, și vine într-un moment în care autoritățile de reglementare din Europa și Statele Unite încurajează dezvoltarea unor metode alternative de cercetare, conform theguardian.com. Organoidele, o copie în miniatură a organelor umane De mai bine de zece ani, cercetătorii lucrează la dezvoltarea organoidelor, structuri microscopice obținute în laborator care reproduc caracteristicile esențiale ale unor organe și țesuturi umane. Deși au dimensiuni de sub un milimetru, aceste formațiuni sunt capabile să imite modul în care funcționează organele, cum evoluează anumite boli și cum reacționează organismul la diferite tratamente. Specialiștii consideră că acestea oferă informații mult mai apropiate de realitatea biologică a pacientului decât modelele animale folosite în mod tradițional. Citește și: Câinii îți pot citi emoțiile. Ce au descoperit cercetătorii despre felul în care patrupedele interpretează expresiile faciale ale oamenilor Prin utilizarea celulelor provenite de la persoane care suferă de diverse afecțiuni, oamenii de știință pot observa diferențele dintre pacienți și pot analiza de ce un tratament funcționează într-un caz, dar nu și în altul. De ce vor cercetătorii să reducă testele pe animale Una dintre principalele motivații ale proiectului este diminuarea numărului de animale utilizate în cercetarea medicală. Deși testele pe animale au reprezentat mult timp standardul în dezvoltarea medicamentelor, numeroși cercetători consideră că acestea nu reușesc întotdeauna să reflecte fidel reacțiile organismului uman. Profesorul Matthias Zilbauer, gastroenterolog pediatric și cercetător la Institutul de Celule Stem din Cambridge, susține că noua abordare poate avea efecte importante asupra viitorului industriei farmaceutice. „Acest lucru va avea un impact major asupra numărului de animale utilizate și asupra modului în care vom dezvolta noi medicamente în viitor”, a declarat specialistul. Totodată, acesta a precizat că experimentele pe animale nu vor dispărea complet în perioada următoare, deoarece există încă aspecte biologice complexe care nu pot fi reproduse integral în laborator. „Nu spunem că nu se vor mai folosi deloc animale în viitorul apropiat sau previzibil, însă reducerea utilizării lor este una reală”, a explicat Zilbauer. Citește și: 6 mituri despre ce mănâncă animalele: de ce șoarecii nu iubesc brânza și laptele nu este bun pentru pisici? De ce șoarecii nu pot oferi întotdeauna răspunsurile de care au nevoie medicii Potrivit cercetătorilor, una dintre marile probleme ale testării pe animale este faptul că multe boli umane nu apar la alte specii sau se manifestă diferit. Acest lucru poate duce la rezultate înșelătoare și la dezvoltarea unor tratamente care par eficiente în laborator, dar care nu oferă aceleași beneficii pacienților. „Multe boli umane fie nu apar la animale, fie se manifestă diferit, deoarece animalele nu sunt oameni”, a subliniat profesorul. El a explicat că scopul cercetării moderne este identificarea unor modele care să indice nu doar dacă un medicament funcționează, ci și pentru ce categorie de pacienți este eficient. „Vrem teste și modele care să ne spună ce tratamente funcționează și la ce pacienți, iar un șoarece nu ne poate spune asta”, a declarat Zilbauer. Medicamente care eșuează după rezultate promițătoare O altă problemă care a determinat comunitatea științifică să caute alternative este rata ridicată de eșec a medicamentelor după testele preclinice. Datele din domeniu arată că peste 90% dintre tratamentele care obțineau rezultate favorabile în experimentele pe animale nu reușeau ulterior să demonstreze aceeași eficiență în studiile clinice realizate pe oameni. Prin folosirea organoidelor, cercetătorii speră să identifice încă din etapele timpurii medicamentele care nu funcționează și să concentreze resursele asupra terapiilor cu adevărat promițătoare. În plus, această metodă ar putea contribui la dezvoltarea medicinei personalizate, în care tratamentul este adaptat caracteristicilor biologice ale fiecărui pacient. Un centru de cercetare de 20 de milioane de lire sterline la Cambridge Noul program va fi coordonat de un centru specializat din Cambridge și beneficiază de o finanțare de 20 de milioane de lire sterline din partea Consiliului de Cercetare Medicală din Marea Britanie. Obiectivul principal este crearea unei biblioteci de organoide standardizate și validate științific, care să poată fi utilizată atât de universități și institute de cercetare, cât și de companiile farmaceutice. Prin accesul la aceste modele biologice, cercetătorii speră să accelereze procesul de descoperire și introducere pe piață a unor tratamente noi și mai eficiente. Primele ținte: bolile intestinale, cancerul și afecțiunile neurologice În faza inițială, echipa coordonată de Matthias Zilbauer se va concentra asupra bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv colita ulcerativă și boala Crohn. În paralel, alte grupuri de cercetare vor dezvolta organoide tumorale pentru îmbunătățirea tratamentelor oncologice și modele de țesut cerebral menite să ofere informații noi despre bolile neurologice. Printre structurile care vor fi cultivate în laborator se numără și țesuturi cardiace capabile să se contracte ritmic, dar și celule nervoase cu activitate electrică, oferind cercetătorilor oportunitatea de a studia procese biologice extrem de complexe într-un mod fără precedent. Parte a unei strategii naționale de reducere a experimentelor pe animale Proiectul se înscrie într-o strategie mai amplă susținută de guvernul britanic, care urmărește reducerea progresivă a utilizării animalelor în cercetarea științifică. Potrivit datelor oficiale, anul trecut au fost efectuate aproximativ 2,54 milioane de proceduri de testare pe animale în Marea Britanie, cu aproape 4% mai puține decât în anul precedent. Majoritatea experimentelor au implicat șoareci, șobolani, pești și păsări, însă o parte dintre proceduri au utilizat și specii protejate, precum câinii, pisicile, caii sau maimuțele. Oamenii de știință sunt convinși că dezvoltarea organoidelor și a altor modele bazate pe țesuturi umane poate reprezenta una dintre cele mai importante schimbări din cercetarea biomedicală a ultimelor decenii, oferind rezultate mai relevante pentru pacienți și reducând în același timp nevoia de testare pe animale.