Protejarea pădurilor tropicale din Brazilia și Indonezia. Sunt adăpost pentru numeroase comunități indigene

Salvarea pădurilor tropicale din Brazilia și Indonezia depinde, mai mult ca oricând, de o combinație puternică între voința politică, aplicarea riguroasă a legii și implicarea constantă a societății civile. Aceste două mari națiuni dețin unele dintre cele mai vaste ecosisteme tropicale de pe glob, oferind adăpost pentru milioane de oameni, printre care se numără numeroase comunități indigene.

Pădurile lor stochează cantități uriașe de carbon, contribuind la stabilitatea climatică a planetei, și sunt refugii pentru o diversitate biologică impresionantă, incluzând specii unice care nu se regăsesc nicăieri altundeva.

Situația actuală a pădurilor tropicale

Într-un moment global critic, în care ritmul defrișărilor continuă să crească, starea pădurilor din Brazilia și Indonezia ridică întrebări esențiale. Cu apropierea celui de-al 30-lea Summit ONU pentru Climă (COP30), programat să aibă loc în noiembrie, la Belém, Brazilia, inițiative precum „Amazon Police” pot oferi o direcție concretă pentru mobilizarea acțiunii internaționale și pentru dezvoltarea unor planuri sustenabile de protejare a pădurilor lumii.

Deși progresul obținut la marile conferințe globale privind clima și biodiversitatea este adesea lent și limitat, cercetările recente arată că presiunea constantă exercitată de societatea civilă, combinată cu angajamentele internaționale, poate consolida voința politică necesară pentru a apăra aceste ecosisteme vitale.

Pădurile – un patrimoniu uriaș

Brazilia, una dintre cele mai mari puteri agricole mondiale, are în continuare aproximativ 60% din suprafața totală a țării – adică aproape 511 milioane de hectare, de peste 20 de ori mai mult decât teritoriul Regatului Unit – acoperită de păduri naturale. În Indonezia, arhipelagul tropical cunoscut pentru producția globală de ulei de palmier și alte culturi de export, pădurile ocupă încă 50% din suprafață, adică aproape 94 de milioane de hectare.

În ciuda acestor cifre, 2023 a adus un record negativ: la nivel global au fost distruse 6,7 milioane de hectare de păduri tropicale, o suprafață aproape echivalentă cu cea a Irlandei. Pierderea a fost alimentată în mare parte de incendii masive, într-un an considerat cel mai călduros din istoria măsurătorilor. Totuși, planeta păstrează încă peste un miliard de hectare de păduri tropicale, oferind o ultimă șansă pentru acțiune.

Lecțiile din Brazilia și Indonezia

Ambele țări au reușit, la momente diferite, să inverseze trendul accelerat al defrișărilor. În Brazilia, defrișările din pădurea amazoniană au scăzut cu 84% între 2004 și 2012, un progres remarcabil obținut prin politici ferme de mediu și aplicarea strictă a legii. Din nefericire, această tendință pozitivă s-a inversat spre sfârșitul anilor 2010, în timpul administrației președintelui Jair Bolsonaro, când defrișările au revenit la cote alarmante.

În Indonezia, o poveste similară a avut loc între 2016 și 2021: defrișările au fost reduse cu 78% după incendiile devastatoare din 2015, care au acoperit Asia de Sud-Est cu un nor gros de fum toxic. Eforturile de control și reformele instituționale au dat roade, iar aceste rezultate au fost menținute, cel puțin pentru moment.

Citește și: Cele mai diverse păduri din lume nu reușesc să se adapteze la schimbările climatice

Analiza studiului relevă clar că voința politică și aplicarea legii rămân factorii decisivi în protejarea pădurilor, mai importanți decât orice alt element izolat. În paralel, diplomația internațională și activismul organizațiilor neguvernamentale au jucat un rol cheie în stimularea conștientizării publice și în încurajarea apariției unui leadership politic responsabil.

Drepturile indigene și presiunea socială

Începând cu anii 2010, recunoașterea drepturilor populațiilor indigene a devenit o componentă esențială a politicilor de conservare. Aceste comunități, care trăiesc de secole în armonie cu pădurea, au demonstrat că pot fi gardieni eficienți ai biodiversității atunci când li se acordă autonomie și protecție legală.

Viitorul pădurilor tropicale

În ultimii ani, voința politică de a conserva pădurile a început să scadă atât în Brazilia, cât și în Indonezia, reflectând tensiunile dintre interesele economice și cele ecologice. Cu toate acestea, impulsul de a obține rezultate rapide sau de a adopta inițiative temporare nu trebuie să eclipseze valoarea pe termen lung a presiunii constante și a bunei guvernanțe forestiere.

Pe măsură ce factorii de decizie, activiștii și oamenii de știință din întreaga lume se reunesc în Amazon pentru Summitul ONU privind Schimbările Climatice (COP30), mesajul este limpede: dincolo de negocierile complexe și de dezbaterile politice, liderii curajoși și angajamentul civic neîntrerupt pot face diferența. Am demonstrat deja că putem opri distrugerea pădurilor — și avem datoria să o facem din nou.

Sursa: theconversation.com