Arheologii au identificat cele mai vechi unelte din oase de balenă folosite de oameni, descoperite în colecții muzeale uitate din Europa Un studiu recent scoate la lumină o descoperire impresionantă. Oamenii care au trăit acum aproximativ 20.000 de ani în zona Golfului Biscaya (pe coasta dintre Franța și Spania) foloseau oase de balenă pentru a-și crea unelte. Cercetătorii au analizat artefacte păstrate în colecții muzeale din Europa. În urma cercetării, au descoperit peste 150 de unelte realizate din oase provenite de la mai multe specii de balene. Aceste obiecte aparțin culturii Magdaleniene. Această civilizație preistorică a existat între 19.000 și 14.000 de ani în urmă, spre sfârșitul ultimei ere glaciare. Ce este cultura Magdaleniană? Cultura Magdaleniană este cunoscută mai ales pentru arta rupestră. Oamenii din acea vreme desenau cai, bizoni și cerbi cu un nivel remarcabil de detaliu. Aceste picturi au fost descoperite în peșterile din sud-vestul Europei. Activitatea lor artistică este bine documentată. În schimb, se știa mult mai puțin despre legătura lor cu mediul marin. Arheologul Jean-Marc Pétillon de la Universitatea Toulouse-Jean Jaurès, unul dintre autorii studiului, a declarat pentru ScienceAlert: „Lucrez de obicei cu faune terestre. Sunt obișnuit să excavez peșteri în zona Pirineilor. Ce m-a fascinat cel mai mult a fost ideea că marea și animalele marine ar fi putut juca un rol important pentru acești oameni.” Cum ajungeau oamenii la oasele de balenă? Credit: Jean-Marc Pétillon, Eduardo Berganza Este important de menționat că acum 20.000 de ani, oamenii nu aveau tehnologia necesară pentru a vâna balene. Oasele ar fi fost obținute cel mai probabil de pe țărm, în urma eșuării naturale a balenelor. După ce descopereau aceste cadavre uriașe, Magdalienienii valorificau materialul și îl transformau în unelte din oase de balenă – în special vârfuri de suliță sau alte arme de vânătoare. Potrivit lui Pétillon, în acea perioadă, cel mai des folosit material pentru confecționarea uneltelor era cornul de ren sau de cerb. Acesta era mai flexibil și mai puțin casant decât osul obișnuit. Totuși, unele unelte din oase de balenă ajungeau la peste 40 de centimetri lungime. O astfel de dimensiune era greu de obținut din coarne. Din acest motiv, balenele ofereau o resursă valoroasă și rară pentru oamenii preistorici. Ce specii de balene trăiau în Golful Biscaya? Cercetătorii au analizat compoziția colagenului din unelte pentru a determina din ce specii de balene proveneau oasele. Au identificat cel puțin cinci specii. Balena albastră Balena cu înotătoare (fin whale) Cașalotul (sperm whale) Aceste specii trăiesc și astăzi în Oceanul Atlantic de Nord. Acest lucru i-a surprins pe cercetători. Fauna continentală din acea perioadă era foarte diferită. Oamenii vânau reni, bizoni și antilope saiga. Toate aceste specii au dispărut astăzi din Europa de Vest. În schimb, fauna marină pare să fi rămas relativ constantă de-a lungul timpului. Mai mult, analiza izotopilor de carbon și azot din oasele de balenă arată o diferență în dietă. Balenele de atunci se hrăneau altfel decât exemplarele moderne. Aceasta sugerează că migrațiile sau hrana disponibilă erau influențate de climatul glaciar. Condițiile dure ale epocii ar fi putut modifica comportamentul acestor animale marine. Unelte din oase de balenă. Importanța descoperirii: cum schimbă această descoperire înțelegerea trecutului? Această cercetare oferă informații valoroase nu doar despre resursele folosite de cultura Magdaleniană. Ea ne ajută să înțelegem mai bine și mediul înconjurător al acelei perioade. Analiza detaliată a unor unelte din oase de balenă, descoperite în colecțiile muzeale, aduce indicii clare. Aceste descoperiri arată adaptabilitatea și ingeniozitatea oamenilor preistorici. „Prezența balenelor în Golful Biscaya ar fi fost un factor de atracție pentru oamenii preistorici, oferindu-le o sursă importantă de materiale și influențând mobilitatea și așezările lor,” susțin autorii studiului. De asemenea, studiul subliniază valoarea imensă a colecțiilor muzeale, chiar și a celor strânse în urmă cu mai bine de un secol. Utilizând tehnologii moderne, cum ar fi paleoproteomica și microdatarea cu radiocarbon, cercetătorii au reușit să extragă informații valoroase din artefacte care fuseseră ignorate decenii întregi. Fauna preistorică și omul magdalenian: o relație între supraviețuire și simbol Cultura Magdaleniană, activă în Europa de Vest între aproximativ 19.000 și 14.000 de ani în urmă, este considerată una dintre cele mai avansate culturi din Paleoliticul Superior. Arheologii au identificat o relație strânsă între această cultură și animalele din epocă – atât din punct de vedere utilitar, cât și spiritual sau artistic. Cele mai frecvente animale reprezentate în arta rupestră magdaleniană sunt renii, caii, bizonii, cerbii și caprele de munte, specii adaptate la clima rece de la sfârșitul ultimei glaciațiuni. Pe lângă utilizarea cărnii pentru hrană, Magdalenienii valorificau întreaga faună. Pieile erau folosite pentru îmbrăcăminte, oasele și coarnele pentru unelte și arme, iar dinții sau scoicile – uneori chiar și din animale marine – pentru podoabe. Deși fauna terestră domina activitățile cotidiene, descoperirea uneltelor din oase de balenă sugerează că și fauna marină avea un rol important în viața lor, probabil într-un context mai oportunist decât sistematic. Această interacțiune complexă cu animalele demonstrează nu doar ingeniozitatea tehnologică, ci și o formă timpurie de echilibru ecologic între om și natură. Un trecut marin redescoperit Descoperirea uneltelor din oase de balenă ne oferă o perspectivă rară și fascinantă asupra legăturii dintre oameni și mare în epoca preistorică. Deși trăiau în peșteri și vânau animale terestre, Magdalienienii nu ignorau oportunitățile oferite de ocean. În fața unei balene eșuate, ingeniozitatea umană își spunea cuvântul: o resursă de neprețuit devenea armă, unealtă, poate chiar simbol cultural. Cercetarea a fost publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, studiu a fost menționat de Science Alert, fiind un exemplu clar al modului în care tehnologia modernă poate rescrie istoria omenirii. Sursa poze: https://www.sciencealert.com/