Populația de urși bruni în România: peste 10.400 de exemplare în 2025. sursa foto pexels Populația de urși bruni în România: peste 10.400 de exemplare estimate în 2025. Protecția acestei specii a trecut prin schimbări majore în ultimii 30 de ani, pe măsură ce legislația națională s-a adaptat standardelor europene de conservare. Aderarea României, în 1993, la Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice, a reprezentat începutul unui proces amplu de transformare, consolidat ulterior prin aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. În tot acest interval, măsurile de protecție au avut un impact direct asupra populației de urs și asupra extinderii arealului speciei. Populația de urși bruni în România Primele efecte ale protecției stricte se reflectă în datele raportate periodic către Uniunea Europeană. Dacă între anii 2007–2012 populația era estimată la o medie de 6.290 de exemplare, în perioada 2013–2018 aceasta urcase la 6.825 de indivizi. Un raport al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) din 2022 indica deja 7.814 urși, iar cele mai noi evaluări din cadrul proiectului „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” estimează pentru 2025 un minim de 10.419 urși — o creștere fără precedent în Europa. Experții în biodiversitate subliniază că populația mare de urs brun din România este unică la nivelul UE, țara noastră găzduind aproximativ 40% din totalul exemplarelor din spațiul european, exceptând Rusia. Arealul speciei s-a extins în aproape toată zona montană rotecția acestei specii a trecut prin schimbări majore în ultimii 30 de ani. sursa foto pexels Creșterea efectivelor a fost însoțită și de o extindere a distribuției. În 2022, ursul era prezent în 586 de fonduri cinegetice. În perioada 2024–2025, numărul acestora a crescut la 755, conform datelor MMAP — semn al răspândirii speciei în zone unde în trecut era rar întâlnită, inclusiv în județe din Subcarpați și zone apropiate localităților. Romsilva și ICAS (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură) confirmă că deplasarea ursului spre așezări este favorizată și de ușurința accesului la hrană, dar și de scăderea surselor naturale în unele habitate intens fragmentate. Atacurile și pagubele cresc de la an la an Odată cu creșterea populației, au crescut și conflictele dintre oameni și urși. Doar în intervalul 2023–2025, autoritățile au aprobat 5.216 dosare de despăgubire, însă numărul real al incidentelor este considerat mai mare, având în vedere cazurile respinse sau cele care nu au fost raportate. Cele mai afectate sunt animalele domestice: 6.275 ovine, 2.661 bovine, 432 suine, 3.690 păsări, 2.923 familii de albine, pierdute în urma atacurilor. În paralel, autoritățile semnalează și o creștere a apelurilor la serviciul de urgență 112 pentru semnalarea urșilor aflați în apropierea gospodăriilor, o situație întâlnită frecvent în județele Brașov, Harghita, Covasna, Argeș și Prahova. De ce este necesar un management sustenabil al speciei Deplasarea ursului spre așezări este favorizată și de ușurința accesului la hrană, dar și de scăderea surselor naturale în unele habitate intens fragmentate. sursa foto pexels Specialiștii insistă că menținerea unei populații sănătoase presupune un echilibru între sexe, un raport corect între exemplarele tinere și adulte și monitorizare permanentă. Ursul brun este o specie umbrelă, ceea ce înseamnă că protejarea habitatului său susține indirect conservarea multor altor animale care trăiesc în aceleași ecosisteme. Reducerea conflictelor cu oamenii este însă o prioritate. Un management adaptativ presupune găsirea unui echilibru între protecția speciei și siguranța comunităților. Măsuri precum gardurile electrice, gestionarea resurselor de hrană din zonele turistice, monitorizarea cu colare GPS și intervențiile specializate ale echipelor de tip URSUL sunt tot mai des adoptate în județele cu risc ridicat. România, model european în gestionarea marilor carnivore România este considerată de mulți experți un caz aparte în Europa, datorită numărului mare de urși, densității ridicate și continuității habitatelor montane. Până în ultimii ani, coexistența om–urs a funcționat în parametri relativ stabili, însă presiunea demografică și apropierea urșilor de așezări pun autoritățile în fața unor noi provocări. Menținerea acestui echilibru — între conservare, prevenție și siguranța populației — rămâne unul dintre obiectivele strategice ale României, în contextul în care speciile mari de carnivore sunt tot mai rare în alte state europene. Citește și: Atacuri repetate ale urșilor în Japonia. Armata trimisă să sprijine capturarea animalelor sălbatice