Poluare peste limite în București: ce au descoperit comisarii de mediu pe teren

Poluarea aerului din Capitală revine în prim-plan, după ce Garda Națională de Mediu a intensificat controalele în mai multe zone din București, pe fondul creșterii concentrațiilor de particule în suspensie PM10 și PM2.5. Autoritățile atrag atenția că situația este alimentată de mai mulți factori, însă unele cauze țin direct de modul în care sunt gestionate lucrările urbane și curățenia stradală.

De unde vine, de fapt, praful din aer?

Potrivit comisarilor de mediu, o parte importantă din poluarea actuală provine din materialul antiderapant rămas pe carosabil după sezonul rece. Nisipul și sarea, antrenate de trafic și lipsa precipitațiilor, se transformă în praf fin care ajunge ușor în aer.

La acest fenomen se adaugă șantierele deschise în Capitală, în special în zona de nord, unde sunt în derulare lucrări majore de infrastructură. Aici, inspectorii verifică dacă sunt respectate regulile de bază pentru limitarea prafului: udarea periodică a suprafețelor, existența rampelor pentru spălarea roților utilajelor și măsuri de prevenire a dispersiei particulelor.

„Creşterea nivelului de pulberi în Bucureşti este rezultatul unui cumul de factori, însă gestionarea necorespunzătoare a materialului antiderapant şi activităţile de şantier au un rol important în amplificarea fenomenului”, au transmis reprezentanţii instituţiei.

Ce sunt PM10 și PM2.5 și de ce sunt periculoase

Particulele în suspensie diferă în funcție de dimensiune și impact asupra organismului. PM10 sunt particule mai mari, provenite în special din praf rutier, construcții sau surse naturale. Acestea afectează în principal căile respiratorii superioare și pot provoca iritații sau dificultăți de respirație.

Mult mai periculoase sunt însă particulele PM2.5, extrem de fine, generate în principal de arderea combustibililor (trafic rutier, industrie). Acestea pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în sânge, fiind asociate – conform datelor prezentate frecvent de Institutul Național de Sănătate Publică – cu boli respiratorii grave, afecțiuni cardiovasculare și un risc crescut de cancer pulmonar.

Pe lângă efectele asupra sănătății, poluarea cu particule contribuie și la degradarea mediului: PM10 reduce vizibilitatea și se depune pe suprafețe, iar PM2.5 influențează inclusiv echilibrul climatic.

Citește și: Cum s-au luptat cele mai puternice corporații din lume pentru a evita responsabilitatea privind schimbările climatice

Poluare peste limite în București

În urma controalelor recente, comisarii de mediu au identificat mai multe probleme recurente:

• cantități mari de praf și nisip acumulate pe marginea drumurilor, sub mașini și pe liniile de tramvai
• șantiere unde materialele pulverulente nu sunt udate corespunzător
• lipsa sistemelor de spălare a roților utilajelor
• depozitări necontrolate și măsuri insuficiente pentru limitarea prafului

În paralel, au fost demarate verificări și la primăriile de sector, dar și la Primăria Capitalei, pentru a evalua măsurile concrete luate în privința calității aerului. Garda de Mediu a cerut intervenții rapide, inclusiv curățarea mecanizată și spălarea carosabilului.

Un fenomen agravat de vreme

Specialiștii atrag atenția că lipsa ploilor și temperaturile ridicate din ultimele zile au favorizat resuspendarea particulelor deja existente pe sol, ceea ce explică valorile crescute înregistrate.

Situația nu este una nouă. Doar în 2025, Garda de Mediu a verificat sute de șantiere și operatori economici, aplicând sancțiuni de peste 13 milioane de lei pentru nereguli legate de poluare.

Ce urmează

Autoritățile anunță că verificările vor continua, iar presiunea va crește asupra constructorilor și administrațiilor locale pentru a respecta normele de mediu.

În lipsa unor măsuri ferme, episoadele de poluare cu particule fine riscă să devină tot mai frecvente, cu impact direct asupra sănătății locuitorilor din București.

Citește și: Cei mai bogați 1% dintre oameni au consumat întreaga lor cotă anuală de carbon în doar 10 zile, arată un studiu