Pisicile dezvoltă demență într-un mod similar cu oamenii

Pisicile dezvoltă demență într-un mod similar cu oamenii care suferă de boala Alzheimer, fapt ce dă speranțe cercetătorilor pentru descoperirea unor tratamente revoluționare, potrivit oamenilor de știință.

Experții de la Universitatea din Edinburgh au realizat o examinare post-mortem a creierului la 25 de pisici care prezentaseră în timpul vieții simptome de demență, inclusiv confuzie, tulburări de somn și intensificarea vocalizării.

Pisicile dezvoltă demență ca oamenii

Ei au descoperit o acumulare de amiloid-beta, o proteină toxică și una dintre caracteristicile definitorii ale bolii Alzheimer.

Descoperirea a fost salutată de oamenii de știință ca fiind un „model natural perfect pentru Alzheimer”, despre care se crede că va ajuta la explorarea unor noi tratamente pentru oameni.

Dr. Robert McGeachan, coordonatorul studiului din cadrul Royal (Dick) School of Veterinary Studies a Universității din Edinburgh, a declarat:

„Demența este o boală devastatoare – fie că afectează oameni, pisici sau câini. Constatările noastre subliniază asemănările izbitoare dintre demența felină și boala Alzheimer la oameni.

Acest lucru deschide calea către explorarea posibilității ca noile tratamente promițătoare pentru Alzheimerul uman să poată ajuta și animalele noastre de companie îmbătrânite.”

Imaginile obținute prin microscopie ale pisicilor mai în vârstă, care prezentaseră anterior simptome de demență felină, au arătat o acumulare de amiloid-beta în interiorul sinapselor – conexiunile dintre celulele nervoase.

Cum sunt afectate sinapsele pisicilor cu demență

Sinapsele permit transmiterea mesajelor între celulele creierului, iar pierderea acestora provoacă reducerea memoriei și a capacităților cognitive la oamenii cu Alzheimer.

Echipa consideră că descoperirea la pisici ar putea oferi o înțelegere mai clară a procesului, constituind un model valoros pentru studierea demenței la oameni.

Anterior, cercetătorii au studiat rozătoare modificate genetic, deși aceste specii nu dezvoltă în mod natural demență.

Dr. McGeachan a subliniat:

„Deoarece pisicile dezvoltă în mod natural aceste modificări cerebrale, ele pot reprezenta un model mai precis al bolii decât animalele de laborator tradiționale, aducând în final beneficii ambelor specii și îngrijitorilor acestora.”

Va beneficia și pisica de pe urma acestei cercetări?

Cercetătorii au găsit dovezi că celulele de suport ale creierului – numite astrocite și microglii – au înglobat sinapsele afectate. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „toaletarea sinaptică” (synaptic pruning), un proces important în timpul dezvoltării creierului, dar care contribuie la apariția demenței.

Prof. Danielle Gunn-Moore, expertă în medicină felină la aceeași școală veterinară, a declarat că descoperirea ar putea ajuta și la înțelegerea și gestionarea demenței feline:

„Demența felină este atât de chinuitoare pentru pisică și pentru stăpânul său. Prin realizarea unor studii ca acesta vom înțelege cum să le tratăm cât mai bine. Acest lucru va fi minunat pentru pisici, pentru proprietarii lor, pentru oamenii cu Alzheimer și pentru cei dragi lor.”

Organizația pentru drepturile animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of Animals) a afirmat că studiul pare să fi fost realizat într-un mod „respectuos, neinvaziv” pe creierele unor pisici care muriseră deja.

Totuși, organizația a precizat că se va opune oricărei cercetări viitoare care ar implica experimente pe pisici vii, potrivit bbc.com.

Studiul, finanțat de Wellcome și de UK Dementia Research Institute, a fost publicat în European Journal of Neuroscience și a inclus oameni de știință de la Universitățile din Edinburgh și California, de la UK Dementia Research Institute și de la Scottish Brain Sciences.

Citește și: Semne care îți indică că pisica ta suferă de demență