De ce animalele sălbatice pot ajunge, de fapt, mai vulnerabile atunci când primesc mâncare de la oameni. Sursa foto: Daniel Bueno / Alamy / Profimedia O lebădă, o rățușcă pe lac, o veveriță care se joacă deasupra noastră în timp ce ne bucurăm de o carte bună în parc sau chiar o căprioară care se apropie timid de casa noastră, toate ne înduioșează și, poate pur și simplu de drag sau milă, ne dorim să le ajutăm. Iar cea mai la îndemână metodă este să le hrănim. Însă, oricât de bună ar fi intenția, pentru un animal sălbatic, ceea ce pare un ajutor poate deveni uneori o problemă. Am vorbit cu reprezentanții Centrului pentru Reabilitarea Faunei Sălbatice ACDB din Petrești, unde ajung animale rănite sau afectate de interacțiunile cu oamenii și unde specialiștii încearcă să le redea capacitatea de a reveni în habitatele naturale. Dr. Bouroș George a explicat pentru zooland.ro că multe dintre animalele care ajung în grija lor „sunt afectate direct sau indirect de interacțiunile cu oamenii” și a subliniat că „este important să înțelegem că ajutorul oferit faunei sălbatice trebuie să țină cont de nevoile reale ale animalelor și de comportamentul lor natural”. De ce hrănirea animalelor sălbatice le poate face, de fapt, mai mult rău Andreea Manole (zooland.ro): Vedem destul de des oameni care duc mâncare animalelor sălbatice întâlnite în parcuri, păduri sau în apropierea caselor, pentru că au impresia că le fac un bine. De ce poate fi problematic să le dăm pur și simplu ce avem prin casă? ACDB: Deși gestul este bine intenționat, majoritatea alimentelor procesate consumate de oameni nu sunt potrivite pentru animalele sălbatice. Acestea au diete adaptate speciilor și vârstei lor, iar hrana nepotrivită poate provoca probleme digestive, dezechilibre nutriționale sau chiar afecțiuni grave. În plus, cel mai mare risc este schimbarea comportamentului natural. Un animal care învață că primește hrană de la oameni își poate pierde teama naturală față de om și începe să frecventeze drumuri, zone turistice sau gospodării, crescând riscul de accidente și conflicte. Pâinea și resturile de la masă nu sunt potrivite pentru păsările sălbatice Andreea Manole (zooland.ro): Pâinea este probabil unul dintre cele mai întâlnite alimente oferite păsărilor, rațelor sau lebedelor. Le face rău? Dar alte resturi de la masa noastră, cum ar fi mâncarea gătită, mezelurile sau dulciurile? ACDB: Pâinea nu este un aliment adecvat pentru păsările sălbatice. Deși poate fi consumată, aceasta oferă foarte puțini nutrienți și poate crea senzația de sațietate fără a acoperi necesarul nutritiv. Consumată frecvent și în cantități mari, contribuie la dezechilibre alimentare și poate afecta dezvoltarea exemplarelor tinere. Mâncarea gătită, mezelurile, produsele sărate, prăjite sau dulciurile sunt și mai nepotrivite. Acestea conțin adesea cantități mari de sare, zahăr, grăsimi sau aditivi pe care organismele animalelor sălbatice nu sunt adaptate să le proceseze. Resturile alimentare abandonate în natură atrag, de asemenea, rozătoare și pot favoriza transmiterea bolilor. Un arici sălbatic nu trebuie să primească lapte Andreea Manole (zooland.ro): În cazul aricilor, oamenii îi hrănesc uneori cu lapte sau cu mâncare pentru câini și pisici. Sunt potrivite aceste alimente sau le pot face rău? ACDB: Laptele nu este recomandat. Aricii sunt intoleranți la lactoză, iar consumul de lapte poate provoca diaree severă și deshidratare, în special la exemplarele tinere. Hrana umedă sau uscată de calitate pentru pisici poate fi utilizată ocazional ca măsură de sprijin pentru un arici aflat în dificultate, deoarece conține proteine animale apropiate de dieta sa naturală. Totuși, aceasta nu ar trebui să devină o practică obișnuită de hrănire a aricilor sănătoși și liberi în natură. În cazul unui exemplar slăbit, rănit sau găsit în afara sezonului activ, recomandăm contactarea unui centru specializat înainte de a interveni. Este o idee bună să hrănim veverițele din parcuri? Ce le putem oferi Andreea Manole (zooland.ro): Veverițele sunt adesea hrănite în parcuri cu nuci, semințe, fructe sau chiar biscuiți. Ce putem să le oferim dacă vrem neapărat să le ajutăm și ce ar trebui să rămână departe de ele? ACDB: Veverițele consumă în mod natural semințe, nuci, ghinde, muguri, fructe și diverse componente vegetale. Dacă există o situație excepțională care justifică suplimentarea hranei, cele mai apropiate de dieta naturală sunt nucile și semințele crude, nesărate și neprăjite. Trebuie evitate alimente precum: biscuiții, produsele de patiserie, dulciurile, ciocolata și orice alt aliment procesat pentru consum uman. În general, însă, recomandarea noastră este ca veverițele sănătoase să nu fie hrănite în mod regulat. Habitatul natural și sursele naturale de hrană reprezintă cea mai bună soluție pentru ele. De ce nu este bine să hrănim căprioarele de la marginea pădurii Andreea Manole (zooland.ro): Dar căprioarele? Dacă întâlnim una la marginea pădurii sau într-o zonă turistică, este în regulă să îi dăm mâncare? Ce riscuri apar atunci când animalele sălbatice încep să primească hrană de la oameni? ACDB: Nu recomandăm hrănirea căprioarelor întâlnite în libertate. Sistemul lor digestiv este foarte sensibil la schimbările bruște de dietă, iar anumite alimente oferite de oameni pot provoca tulburări digestive grave. Mai mult, animalele care asociază oamenii cu hrana tind să se apropie de drumuri, zone turistice și gospodării. Acest lucru crește riscul de accidente rutiere, conflicte cu oamenii și transmiterea bolilor între animale sălbatice și domestice. Hrănirea repetată poate determina și concentrarea unui număr mare de animale într-un singur loc, favorizând răspândirea agenților patogeni. Citește și: Autostrăzile, agricultura și dispariția habitatelor pun presiune pe mamiferele sălbatice din România. Alexandru Bulacu, zoolog: „Orice încercare de recuperare a unei specii este mult, mult mai scumpă decât procesul prin care se pierde” EXCLUSIV Cum se schimbă un animal sălbatic atunci când învață că omul îi aduce mâncare Andreea Manole (zooland.ro): Poate hrănirea repetată să schimbe comportamentul unui animal sălbatic? De exemplu, poate ajunge să nu se mai teamă de oameni, să se apropie de gospodării sau să caute mâncare în locuri în care înainte nu ajungea? ACDB: Categoric da. Acesta este unul dintre cele mai importante efecte ale hrănirii artificiale. Animalele învață rapid să asocieze oamenii cu o sursă ușoară de hrană și își schimbă comportamentul natural. Pot deveni mai îndrăznețe, pot frecventa zone urbane, campinguri, curți sau platforme de gunoi și își pot reduce capacitatea de a găsi singure resurse naturale. Animalele care găsesc hrană ușor disponibilă în apropierea oamenilor devin mai puțin prudente, își modifică deplasările și încep să caute hrană în locuri unde înainte nu ajungeau. Pe termen lung, această dependență de hrana oferită de oameni poate reduce șansele de supraviețuire și poate crește frecvența conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică. „Cel mai bun ajutor nu este hrana, ci protejarea habitatului” Andreea Manole (zooland.ro): Dacă vrem să ajutăm animalele sălbatice din jurul nostru, dar fără să le facem rău, ce putem face în loc să le lăsăm mâncare? ACDB: Cea mai bună formă de ajutor este conservarea habitatelor naturale existente și crearea de noi zone naturale ce pot fi ocupate de fauna sălbatică și nu în ultimul rând, reducerea surselor de risc. Acestea ar fi direcțiile în care am putea ajuta: păstrarea de zone cu vegetație naturală în grădini sau în jurul locuințelor; plantarea de specii locale de arbori și arbuști care oferă hrană și adăpost; evitarea utilizării pesticidelor și rodenticidelor; securizarea deșeurilor menajere pentru a nu atrage animalele în zone periculoase; conducerea prudentă în zone frecventate de animale sălbatice; anunțarea autorităților competente sau a centrelor de reabilitare atunci când găsim animale rănite, bolnave sau aflate în pericol. Mesajul pe care încercăm să îl transmitem de fiecare dată este simplu: un animal sălbatic sănătos are nevoie, în primul rând, de natură, liniște și un habitat sigur, nu de hrană oferită de oameni. Citește și: De ce nu se mai tem urșii de oameni? Motivele reale pentru care comportamentul lor s-a schimbat în ultimii ani și cum pot fi prevenite tragediile: „Dacă singurul nostru răspuns este glonțul, nu gestionăm problema. Doar eliminăm, pe rând, victimele propriilor noastre greșeli” EXCLUSIV