O meduză rară cu un izopod în „clopotul” său, surprinse pe cameră VIDEO

O meduză rară cu un pasager clandestin în clopotul său, surprinse pe cameră. Imagini ieșite din comun au captat plimbarea unei meduze cu un co-locatar în clopotul său. Un videoclip spectaculos prezintă o meduză rară din specia Deepstaria, care adăpostește un izopod în interiorul clopotului său, în largul coastelor statului Chile.

Imaginile stranii surprind o scenă de-a dreptul extraterestră: o meduză uriașă, în a cărei structură transparentă înoată un izopod portocaliu. Corpul gelatinos al meduzei se contractă ritmic, dezvăluind o rețea de vene ce străbate membrana sa, în timp ce plutește în zona de penumbră a oceanului.

O meduză rară cu un izopod în clopotul său

Creatura greu de observat a fost zărită de cercetătorii de la Schmidt Ocean Institute la o adâncime de 843 de metri, în timpul unei expediții în Groapa Atacama, în apropierea coastelor chiliene.

Meduza rară a fost identificată ca aparținând genului Deepstaria, o categorie fără tentacule lungi și urzicătoare. Acestea își prind prada învăluind-o cu propriul corp, potrivit unui mesaj publicat pe Instagram de institut.

Totuși, izopodul prezent în meduza rară din filmare nu este pradă, ci mai degrabă un „locatar” permanent.

Meduzele Deepstaria au fost descoperite pentru prima oară în 1966, în largul Californiei, și au primit numele submersibilului Deepstar 4000, care le-a observat. De atunci, întâlnirile cu acest gen de meduze au fost extrem de rare.

În prezent, sunt recunoscute două specii în cadrul genului: Deepstaria enigmatica și Deepstaria reticulum.

Distribuția lor exactă rămâne necunoscută, însă ambele specii au fost întâlnite în Golful Mexic, în largul Californiei, în Marea Caraibilor și în Oceanul Atlantic Central. D. enigmatica a fost observată și în Oceanul Sudic, în apropiere de Antarctica. Conform unui studiu din 2018, toate observațiile au avut loc la adâncimi cuprinse între 600 și 1.750 de metri.

Cum ajunge un izopod în meduzele Deepstaria

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Schmidt Ocean Institute (@schmidtocean)

Meduzele Deepstaria își folosesc clopotul membranos pentru a captura crustacee mici, pești și chiar alte meduze, închizându-l pentru a ține prada captivă. Acest mecanism permite izopozilor să pătrundă în interiorul meduzei.

Imaginile arată în detaliu rețeaua gastrovasculară de pe corpul meduzei – esențială pentru digestie și pentru transportul hranei către stomacul situat în partea superioară a clopotului.

„Vedem o meduză scifomeduză de mari dimensiuni, numită Deepstaria enigmatica, care aparține familiei Ulmaridae – aceeași familie cu meduza comună de lună”, a declarat Allen Collins, curator specializat în bureți marini, meduze și ctenofore la Muzeul Național de Istorie Naturală al Smithsonian, deși nu a participat la expediție.

„Pe partea interioară a clopotului (în sus, în interior), putem observa un izopod, Anuropus bathypelagicus, care este adesea (poate chiar întotdeauna) asociat cu această meduză”, a precizat Collins într-un e-mail pentru Live Science.

Ce este izopodul din acea meduză rară

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Schmidt Ocean Institute (@schmidtocean)

Anuropus bathypelagicus este un izopod orb, de dimensiuni mari, care poate atinge peste 8 centimetri în lungime. Cercetătorii au observat acest izopod trăind în ambele specii de Deepstaria, folosindu-se de apendicele sale cârligate pentru a se prinde de corpul meduzei.

Un studiu din 1969, care a folosit submersibilul Deepstar, a documentat o meduză D. enigmatica cu mișcări anormale, aproape inexistente. Când submersibilul a trecut pe lângă ea, curentul de apă a răsturnat meduza, dezvăluind un izopod Anuropus agățat de corpul său.

La examinare, meduzei îi lipseau părți importante, inclusiv stomacul și mucoasa internă, ceea ce ar fi explicat starea flască a acesteia și a dus la ipoteza că izopodul s-ar putea hrăni cu corpul gazdei.

Izopodul ar consuma meduza rară

Resturi de meduză au fost descoperite și în stomacul izopodului A. bathypelagicus, susținând ipoteza că se hrănește cu Deepstaria, a adăugat Collins.

Totuși, acest lucru ar putea însemna și că izopodul consumă prada capturată de meduză.

„Doar câteva lucrări științifice menționează acest fenomen și nimeni nu a demonstrat clar că izopodul consumă în mod direct meduza Deepstaria”, a explicat Collins.

Pe măsură ce meduza plutește în coloana de apă, izopodul pare să beneficieze de protecție și de un mijloc de deplasare.

„Izopodul este orb și probabil profită de faptul că primește un „transport” și un adăpost sigur”, a spus Collins. Ce câștigă meduza din această relație rămâne un mister, potrivit livescience.com.

Citește și: O fotografie la un milion: un pește a fost surprins înotând într-o meduză