Numărul pisicilor fără stăpân continuă să crească pe străzile oraşelor mari din România

Numărul pisicilor fără stăpân continuă să crească pe străzile oraşelor mari din România, iar fenomenul atrage atât gesturi de bună-voinţă, cât şi critici din partea locuitorilor.

În multe cartiere, animalele au devenit o prezenţă cotidiană — unii le hrănesc regulat, în timp ce alţii le percep drept o problemă de sănătate publică.

„Le punem mâncare, să aibă pe timpul nopţii, mai ales când plecăm de la cabinet”, spune medicul veterinar Adrian Bîlbă.

Numărul pisicilor fără stăpân continuă să crească

La malul mării, pisicile comunitare s-au integrat deja în peisajul urban.

„Cam din capătul falezei, până în zona aceasta prin iarbă, prin tufișuri… Am văzut că vara vin şi aici, pe scară, se tolănesc şi se lasă mângâiate”, declară o femeie.

„Lumea le dă de mâncare, vine şi le pune să mănânce în iarbă, au grijă de ele”, adaugă o altă localnică.

Medicii veterinari îşi exprimă şi ei punctul de vedere, spre nemulțumirea oamenilor care nu își doresc feline în orașe.

„E bine că sunt pisici pe stradă. Sunt utile, pentru că limitează numărul de rozătoare. Vrem să facem, în viitor, nişte căsuţe, nişte locuri de hrănire, sunt în alte oraşe”, subliniază Adrian Bîlbă.

Pisicile cu sau fără stăpân trebuie sterilizate

Totuşi, specialiştii trag un semnal de alarmă: singura soluţie sustenabilă pentru a controla creşterea populaţiei felinelor comunitare este sterilizarea în masă.

O campanie implementată de autorităţi în Capitală prevede sterilizarea gratuită a circa 10.000 de pisici fără sau cu stăpân, prin programul aprobat de Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA). În Bucureşti se estimează că trăiesc între 15.000 şi 25.000 de pisici comunitare.

„Timp de trei ani, am realizat o campanie de sterilizare a câinilor în oraşul Constanţa şi încă de pe acea vreme am semnalat numărul alarmant de mare de pisici pe care l-am observat. Este absolut necesar un proiect de sterilizare a pisicilor”, declară medicul veterinar Gabriel Ignat.

În completare, Maria Luminiţa Asan, din partea unui ONG de protecţie a animalelor, afirmă: „Avem nevoie de mult timp să le prindem. Unele sunt sălbăticuţe bine”.

Sibiu, invadat și el de pisici comunitare

Problemele nu se reduc însă la Capitală sau la litoral — şi oraşe mai mici, precum Sibiu, se confruntă cu „invazii” de pisici comunitare.

„Suntem martorii unei creşteri constante”, avertizează reprezentanţii ONG-ului local.

În judeţul Gorj, oficialii locale semnalează că: „S-au strâns o grămadă de şobolani, de câini, de maidanezi, le dau mâncare prin faţa blocului, prin spatele blocului, peste tot”.

Primarul oraşului Rovinari, Robert Dorin Filip, declară că o acţiune de sterilizare care să acopere pisicile maidaneze ar costa „câteva zeci de mii de lei” pentru o săptămână de intervenţii. În paralel, specialiştii susţin că reducerea numărului câinilor comunitari în oraşe a creat şi o oportunitate pentru extinderea reţelelor de pisici fără control.

Asociațiile încearcă să sterilizeze cât mai multe animale

De notat este şi implicarea organizaţiilor civice: de exemplu, Asociația TNR (Capturare-Sterilizare-Eliberare) din Bucureşti are ca misiune oprirea creşterii necontrolate a populaţiei de pisici comunitare prin metode proprii.

De asemenea, un proiect iniţiat în Capitală prevede instalarea a 10 automate de hrănire pentru pisici fără stăpân, în parteneriat între Asociația Sache şi RetuRO. Acestea vor elibera hrană în schimbul reciclării PET-urilor şi vizează alimentarea a peste 2.200 de pisici până la finalul anului.

Felinele comunitare reprezintă o realitate vizibilă în spaţiul urban românesc, între gesturi de afecţiune şi preocupări privind sănătatea publică. În lipsa unui plan coerent de intervenţie, proiectele de sterilizare şi implicarea comunitară rămân esenţiale pentru ca fenomenul să nu scape de sub control.

Citește și: Terrassa, orașul care a interzis adopția pisicilor negre înainte de Halloween