Nivelul mării nu crește uniform peste tot. Unde ar avea topirea gheții din Antarctica cel mai mare impact

Nivelul mării nu crește uniform peste tot. Unde ar avea topirea gheții din Antarctica cel mai mare impact? Topirea calotelor polare influențează nivelul mării, curenții oceanici și temperaturile globale, însă efectele nu sunt aceleași în toate regiunile lumii. Un studiu publicat în noiembrie 2025 arată unde ar fi cele mai puternice consecințe ale topirii gheții din Antarctica.

Atunci când calotele glaciare polare se topesc, efectele se propagă la nivel global. Gheața topită contribuie la creșterea nivelului mediu al mării, modifică circulația oceanică și influențează temperaturile în regiuni aflate la mii de kilometri distanță de poli.

Nivelul mării nu crește uniform peste tot

Într-un studiu realizat în noiembrie 2025, o echipă internațională de cercetători a analizat modul în care topirea gheții din Antarctica influențează clima globală și nivelul mării.

Oamenii de știință au combinat modele computerizate ale calotei antarctice, ale Pământului solid și ale climei globale, incluzând procese atmosferice și oceanice, pentru a înțelege interacțiunile complexe dintre topirea gheții și restul sistemului planetar.

Miza este uriașă: Antarctica conține suficientă apă înghețată pentru a crește nivelul mediu al mării cu aproximativ 58 de metri. Pe măsură ce gheața se topește, acest fenomen devine o problemă existențială pentru comunitățile insulare și costiere, precum și pentru ecosistemele lor.

Cum se schimbă Antarctica în funcție de încălzirea globală

Gradul în care calota antarctică se va topi depinde direct de nivelul încălzirii globale, care, la rândul său, este determinat de viitoarele emisii de gaze cu efect de seră provenite din transport, centrale electrice și industrie.

Studiile arată că o mare parte a gheții antarctice ar putea supraviețui dacă statele reduc emisiile conform obiectivului Acordului de la Paris din 2015, care urmărește limitarea încălzirii globale la 1,5°C față de nivelurile preindustriale.

În schimb, dacă emisiile continuă să crească, iar atmosfera și oceanele se încălzesc semnificativ, acest lucru ar putea duce la topiri masive și la creșteri mult mai mari ale nivelului mării.

Cercetarea evidențiază riscuri nu doar pentru calota Antarcticii de Vest, deja instabilă și contributor major la creșterea nivelului mării, ci și pentru Antarctica de Est, mult mai mare și considerată până recent relativ stabilă.

De ce nivelul mării nu crește la fel peste tot?

Dacă oceanele s-ar comporta precum apa dintr-o cadă, nivelul mării ar crește uniform peste tot. În realitate, lucrurile stau diferit.

În multe regiuni, creșterea nivelului mării este mai mare decât media globală, în timp ce în zonele apropiate de calota glaciară nivelul mării poate chiar să scadă. Principalul motiv este gravitația.

Calotele glaciare au o masă uriașă, care atrage apa oceanică din jur, asemănător modului în care interacțiunea gravitațională dintre Pământ și Lună produce mareele. Pe măsură ce gheața se topește și masa calotei scade, atracția gravitațională se diminuează, iar apa oceanică se redistribuie: nivelul mării scade în apropierea Antarcticii și crește în regiunile îndepărtate.

În plus, pierderea gheții modifică rotația Pământului. Axa de rotație este „trasă” spre zona unde masa a dispărut, ceea ce duce la o redistribuire suplimentară a apei pe glob.

Două procese care pot încetini topirea gheții

1. Rebound-ul scoarței terestre

Pe măsură ce gheața masivă se topește, presiunea exercitată asupra scoarței terestre scade. Sub Antarctica se află mantaua Pământului, care curge lent, ca un sirop gros. Cu mai puțină greutate deasupra, roca de bază se poate ridica.

Acest fenomen poate scoate anumite porțiuni ale gheții din contact cu apele oceanice mai calde, încetinind topirea. Procesul este mai rapid în zonele unde mantaua curge mai repede, cum este cazul Antarcticii de Vest.

Efectul ar putea contribui la conservarea gheții, dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră rămân scăzute, potrivit The Conversation.

2. Răcirea temporară a climei globale

Deși apa provenită din topirea gheții contribuie la creșterea nivelului mării, modelele arată că aceasta poate întârzia încălzirea globală. Apa rece reduce temperaturile de la suprafața oceanelor din emisfera sudică și Pacificul tropical, „captând” căldura în adâncime și încetinind creșterea temperaturii medii a aerului.

Chiar și așa, nivelul mării continuă să crească, chiar dacă ritmul topirii este temporar încetinit.

Unde sunt cele mai mari creșteri ale nivelului mării

Cercetătorii au combinat mai multe modele pentru a estima cum ar putea varia nivelul mării la nivel global, în funcție de scenariile de încălzire.

Scenariul cu emisii moderate

Dacă lumea reduce emisiile, dar nu suficient pentru a menține încălzirea sub 2°C până în 2100:

• creșterea medie a nivelului mării din cauza topirii Antarcticii ar fi de aproximativ 10 cm până în 2100;
• până în 2200, ar depăși 1 metru.

Aceasta reprezintă doar contribuția Antarcticii. Calota Groenlandei și dilatarea termică a apei vor adăuga și ele la creșterea nivelului mării. Estimările indică o creștere totală de 0,32–0,63 metri până în 2100.

În acest scenariu, cele mai mari creșteri cauzate doar de topirea Antarcticii, de până la 1,5 metri până în 2200, ar avea loc în bazinele Oceanului Indian, Pacific și Atlanticul de Vest, regiuni aflate departe de Antarctica.

Regiunile cele mai vulnerabile

Aceste zone includ numeroase comunități costiere joase și state insulare, precum:

• Jamaica, în Caraibe;
• Insulele Marshall, în Pacificul central.

Multe dintre aceste regiuni se confruntă deja cu efecte grave ale creșterii nivelului mării.

Scenariul cu emisii ridicate

Într-un scenariu extrem, considerat puțin probabil, dar analizat pentru a evidenția riscurile:

• creșterea medie a nivelului mării cauzată de Antarctica ar fi de circa 0,3 metri până în 2100;
• până în 2200, ar ajunge la aproape 3 metri.

În acest caz, părți extinse din Pacificul de nord al Ecuatorului, inclusiv Micronezia și Palau, dar și regiuni din centrul Atlanticului, ar putea înregistra creșteri de până la 4,3 metri până în 2200, doar din topirea Antarcticii.

O problemă de justiție climatică

Deși cele mai sumbre scenarii sunt considerate improbabile, ele evidențiază consecințele grave ale emisiilor ridicate și importanța reducerii rapide a acestora.

Impactul are implicații majore pentru justiția climatică. Multe state insulare, care au contribuit foarte puțin la schimbările climatice, sunt deja printre cele mai afectate de creșterea nivelului mării și se află în prima linie a eforturilor globale pentru limitarea încălzirii.

Protejarea acestor țări, precum și a altor regiuni costiere, va necesita reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră mult mai rapide decât cele asumate în prezent la nivel global.

Citește și: Furtunile din Oceanul de Sud produc tot mai multe ploi iar consecințele pot fi globale