Miezul Pământului: misterul compoziției sale începe să fie dezlegat. Bogat în fier, este una dintre cele mai importante părți ale planetei noastre. El generează câmpul magnetic care protejează atmosfera de radiațiile solare și influențează mișcarea plăcilor tectonice ce modelează continentele. O nouă descoperire aduce cercetătorii mai aproape de a afla din ce este compus miezul Pământului, cum a început să înghețe și ce rol are în formarea câmpului magnetic și a plăcilor tectonice. Totuși, multe dintre proprietățile fundamentale ale miezului rămân necunoscute: cât de fierbinte este, din ce este compus și când a început să înghețe. O descoperire recentă aduce răspunsuri mai clare pentru toate aceste întrebări, potrivit theconversation.com. Cât de fierbinte este miezul Pământului Se estimează că temperatura miezului intern este de aproximativ 5.000 Kelvin (4.727°C). Inițial lichid, acesta s-a solidificat treptat, extinzându-se spre exterior pe măsură ce se răcea. Răcirea miezului eliberează căldură către manta, proces care alimentează curenții din spatele tectonicii plăcilor. Tot această răcire este responsabilă pentru generarea câmpului magnetic al Pământului, deoarece energia câmpului provine în mare parte din solidificarea miezului interior. Deoarece miezul nu poate fi accesat direct, oamenii de știință estimează proprietățile sale prin metode indirecte. Cum știm din ce este făcut miezul O nouă descoperire aduce cercetătorii mai aproape de a afla din ce este compus miezul Pământului. sursa foto freepik.com Există două surse principale de informații: studiul meteoriților și seismologia. Meteoriții sugerează că miezul conține fier, nichel și, posibil, mici cantități de siliciu sau sulf. Seismologia, prin măsurarea undelor seismice generate de cutremure, oferă date mai precise. Viteza de propagare a undelor indică faptul că miezul este cu aproximativ 10% mai puțin dens decât fierul pur și că miezul exterior lichid este mai dens decât cel interior solid. Totuși, chiar și cu aceste date, temperatura exactă de topire și compoziția chimică rămân un mister. Descoperirea care schimbă tot Un studiu recent de fizica mineralelor a modelat modul în care atomii metalelor lichide se grupează pentru a forma solide. Rezultatele arată că pentru a începe înghețarea miezului este nevoie de o superrăcire de aproximativ 420°C sub temperatura de topire. Fierul pur ar necesita o superrăcire imposibilă, de aproape 1.000°C, ceea ce ar fi dus la înghețarea completă a miezului – lucru infirmat de datele seismologice. Rolul carbonului în miez Se estimează că temperatura miezului intern este de aproximativ 5.000 Kelvin (4.727°C). sursa foto freepik.com Cercetarea sugerează că dacă 2,4% din masa miezului este carbon, ar fi posibilă superrăcirea necesară pentru formarea miezului interior. La o concentrație de 3,8% carbon, superrăcirea necesară ar fi chiar mai mică (266°C), ceea ce face scenariul mai plauzibil. Totuși, miezul nu poate fi compus doar din fier și carbon. Datele seismice arată că este nevoie de cel puțin un alt element – cel mai probabil oxigen și, posibil, siliciu. De ce contează aceste descoperiri Această cercetare reprezintă un pas important în înțelegerea structurii interne a Pământului. Ea explică mai clar cum a început să se formeze miezul interior, cum generează câmpul magnetic și cum a influențat evoluția planetei de-a lungul a miliarde de ani. Descifrarea misterelor miezului Pământului ne ajută să înțelegem nu doar trecutul planetei, ci și viitorul său geologic și magnetic. Citește și: Cele 12 asemanari dintre Terra si Pandora din „Avatar”