Marea Adriatică se schimbă odată cu apariția speciilor tropicale și invazive

Marea Adriatică se schimbă odată cu apariția speciilor tropicale și invazive. Pe măsură ce apele ei continuă să se încălzească, noi specii tropicale și invazive își găsesc locul de trai de-a lungul coastei croate. În cadrul unei recente expediții de cercetare în apropiere de Saplunara, pe insula Mljet, cercetătorii au observat și capturat două astfel de specii: marbled spinefoot (Siganus rivulatus) și devil firefish (Pterois miles).

Peștele iepure marmorat, originar din Oceanul Indian, Marea Roșie și Golful Persic, a fost observat pentru prima dată în Adriatică în 2010. De atunci, s-a adaptat bine mediului local.

„Îți poți da seama din forma gurii că s-a adaptat unei diete bazate pe plante. Se hrănește cu macro alge brune și chiar cu cele care cresc pe frunzele ierbii de mare Posidonia,” a explicat dr. Neven Iveša de la Facultatea de Științe Naturale, potrivit croatiaweek.com.

Marea Adriatică se schimbă

Deși este o specie pașnică, peștele siganus rivulatus are un impact semnificativ: concurează cu ierbivorele native, iar supra-pășunatul său pune în pericol biodiversitatea marină.

Deși nu este extrem de veninos, spinii săi pot provoca disconfort.

„Am călcat din greșeală pe unul. Durerea nu a fost severă, dar a existat o senzație de usturime. Am aplicat căldură pe rană și disconfortul a dispărut rapid,” a povestit Iveša.

Devil firefish (Pterois miles)

Alături de peștele iepure marmorat, cercetătorii întâlnesc tot mai des în Adriatică și pterois miles – o specie impresionantă vizual, dar cu potențial invaziv extrem de ridicat. Aceasta este considerată una dintre cele mai periculoase 100 de specii invazive din Marea Mediterană.

„Poate că arată spectaculos, dar este o amenințare serioasă pentru marea noastră. Se reproduce rapid și reduce biodiversitatea,” a avertizat dr. Milena Mičić, directoarea Acvariului din Croația.

Exemplarele descoperite în largul insulei Mljet sunt în prezent păstrate în condiții controlate la acvariu. Cu toate acestea, experții avertizează că este probabil ca multe alte exemplare să existe deja în întreaga Adriatică. Creșterea lor numerică ar putea destabiliza grav ecosistemele marine din regiune.

Dr. Aljoša Duplić, directorul Institutului pentru Protecția Mediului și Naturii, a subliniat transformările dramatice care afectează atât uscatul, cât și marea.

„Încălzirea apelor și așa-numita tropicalizare a Mediteranei transformă habitatele și favorizează răspândirea unor specii noi care perturbă echilibrul existent,” a declarat acesta.

O invazie prin Canalul Suez

Pterois miles și siganus rivulatus sunt exemple de specii care au migrat din Marea Roșie prin Canalul Suez către Mediterană și acum pătrund în Adriatică.

„Aceste specii tropicale supraviețuiesc mai ușor pe măsură ce condițiile se schimbă. Deși Adriatica este cea mai nordică și mai rece parte a Mediteranei, devine din ce în ce mai potrivită pentru ele,” a precizat Duplić.

Potrivit acestuia, siganus rivulatus s-au răspândit deja în Adriatica centrală și este probabil să ajungă curând și în nord.

„Se înmulțesc rapid și reprezintă o amenințare serioasă pentru fauna marină nativă. În Cipru, de exemplu, au devastat populațiile locale de pești și au afectat grav pescuitul.”

El a atras atenția și asupra schimbărilor alarmante ale temperaturii apei în profunzime.

„Termoclina – granița dintre apa caldă și cea rece – coboară acum până la 40 de metri adâncime. Aceasta modifică condițiile fizico-chimice ale întregii coloane de apă, afectând toate formele de viață marină,” a explicat el. „Marea, așa cum o știm, nu va mai fi la fel în anii care urmează.”

Impact și pe uscat

Temperaturile în creștere, precipitațiile reduse, uscarea solului și ratele mai mari de evaporare afectează din ce în ce mai mult și ecosistemele terestre, în special pădurile, transformând habitate și punând în pericol numeroase specii de plante și animale.

„Ministerul a finanțat o cercetare care arată că șapte dintre cele mai comune specii de arbori din Croația vor suferi modificări semnificative în zonele în care pot crește. De exemplu, stejarul pedunculat, răspândit în prezent în regiunea panonică, ar putea pierde în viitor jumătate din aria sa naturală,” a avertizat Duplić.

Citește și: Oceanele Pământului au fost verzi și s-ar putea schimba din nou