Insula pe care albinele melifere domestice fac legea

Insula pe care albinele melifere domestice fac legea este unn experiment liniștit, dar care scoate la iveală un război al albinelor. Când apicultorii au introdus albinele domestice pe o insulă protejată, cele sălbatice aproape au dispărut. Ar putea eliminarea stupilor să inverseze efectele?

Din 2018, albinele melifere domestice se ospătează în fiecare primăvară din florile sălbatice de pe insula italiană izolată Giannutri.

Dar în ultimii patru ani, Lorenzo Pasquali a avut o sarcină neobișnuită: să închidă stupii cu albine melifere și să observe cum albinele sălbatice se grăbesc să revendice florile, alergând pentru fiecare picătură de nectar în lipsa rivalelor lor domesticite.

Albinele melifere domestice fac legea pe Giannutri

Albinele melifere gestionate, adesea folosite în agricultură, și albinele sălbatice se hrănesc cu aceleași nectare și polenuri florale. Ecologiștii bănuiau de mult că albinele melifere ar putea împinge albinele sălbatice la marginea ecosistemului, dar realizarea de experimente în habitatele acestor insecte s-a dovedit dificilă.

Pasquali, acum ecolog la Universitatea din Białystok, Polonia, și colegii săi au transformat această mică insulă — puțin peste jumătate din dimensiunea Central Park din New York — într-un laborator viu pentru a testa impactul albinelor melifere.

Rezultatele, publicate recent în revista Current Biology, sugerează că numărul albinelor sălbatice a scăzut alarmant. Odată cu eliminarea temporară a albinelor melifere, cantitatea de nectar și polen a crescut semnificativ, permițând albinelor sălbatice să culeagă mai mult și să se hrănească mai mult timp, schimbându-le rutina zilnică.

„Este un experiment surprinzător și bine conceput”, spune Alfredo Valido, entomolog la Instituto de Productos Naturales y Agrobiología din Spania, care nu a fost implicat în studiu.

„Cercetătorii au realizat o legătură clară între albinele melifere, flori și albinele sălbatice”, adaugă el.

Pauză pentru albinele melifere

Apicultorii au adus inițial regine de albine melifere pe insula Giannutri pentru a le crește în izolare. Insula face parte din Parcul Național Arhipelagul Toscan, iar în 2021 autoritățile i-au cerut îndrumătorului lui Pasquali, entomologul Leonardo Dapporto de la Universitatea din Florența, să investigheze dacă albinele domestice introduse recent ar putea avea efecte ecologice nedorite.

Cutreierând insula cu un alt coleg, Alessandro Cini de la Universitatea din Pisa, au observat o mulțime de albine melifere, dar foarte puține sălbatice.

„Ce s-ar întâmpla dacă mâine nu ar mai exista albine melifere pe insulă?”, s-a întrebat Dapporto. „Cum s-ar schimba comportamentul albinelor sălbatice?”

Giannutri a devenit un experiment 

Echipa a decis să transforme insula într-un experiment natural. În fiecare dimineață, în zile alternative, Pasquali sigila intrările tuturor celor 18 stupi de albine, asigurându-se că acestea nu pot ieși. Apoi, el și colegii săi observau polenizatorii sălbatici ai insulei.

Albinele erau ținute în stupi până după-amiază târziu — suficient pentru a observa comportamentul albinelor sălbatice în absența concurenței.

„A fost o experiență unică. Niciodată plictisitoare”, spune Pasquali. „Îmi amintesc și acum fiecare plantă și piatră de pe insulă.”

Pentru echipă, identificarea albinelor sălbatice era ușoară: erau mai mari, mai întunecate și cu culori vii. Zburau și cu un zumzet distinct. Cercetătorii au urmărit cât de des intrau și ieșeau din parcele, cât de des vizitau florile și cât timp petreceau sorbind nectar. Cu tuburi delicate, au măsurat și volumul de nectar disponibil în prezența sau absența albinelor melifere.

Albinele melifere domestice fac legea necruțător

Echipa a descoperit că atunci când albinele melifere erau ținute în stupi, volumul de nectar creștea cu peste 50% la unele plante, iar nivelul de polen cu aproape 30%. Ulterior, s-a observat o intensificare a comportamentului de căutare la albinele sălbatice, care se hrăneau mai mult timp.

Pe parcursul a patru ani, cercetătorii au monitorizat populațiile de albine sălbatice de pe insulă și au descoperit că Anthophora dispar (o specie solitară) și Bombus terrestris (un tip de bondar) au scăzut cu aproape 80% față de nivelul înregistrat la începutul studiului, în 2021.

„Ne așteptam la niște efecte asupra albinelor sălbatice, dar nu ne imaginam că impactul va fi atât de puternic”, spune Dapporto.

Deși datele arată o corelație, declinul semnificativ al populațiilor după introducerea albinelor melifere sugerează că ele sunt principala cauză, comparativ cu alți factori.

De la știință la acțiune

„Nu suntem împotriva apiculturii”, adaugă Dapporto.

Însă, atunci când albinele melifere sunt introduse în arii protejate, mai ales acolo unde trăiesc specii native sau rare de albine sălbatice, autoritățile trebuie să manifeste prudență și să facă evaluări ecologice serioase.

Albinele sălbatice de pe insule mai mari sau din arii naturale protejate de pe continent ar putea suferi efecte similare, dacă introducerea albinelor melifere nu a fost evaluată corespunzător. Aceste specii se confruntă deja cu amenințări precum pierderea habitatului, schimbările climatice și pesticidele, dar competiția cu albinele domestice este una dintre puținele probleme pe care oamenii o pot gestiona activ.

Imediat după ce echipa lui Dapporto a informat parcul național cu privire la rezultate, autoritățile au luat măsuri rapide și au oprit apicultura pe insulă începând cu acest an.

„Rezultatele sunt cu atât mai impresionante”, spune Valido, felicitând reacția promptă. „Nu are sens să introduci specii gestionate într-o zonă în care vrei să protejezi flora și fauna.”

„Chiar și în alte zone de conservare care sunt folosite pentru pășunat, ar trebui analizate resursele ecosistemului, pentru a evita suprasolicitarea”, spune Victoria Wojcik, director științific la Pollinator Partnership Canada. „Dar dacă o zonă este desemnată ca habitat critic pentru o specie de nevertebrate — mai ales o albină — chiar nu înțeleg de ce cineva ar permite apicultura acolo.”

Cât despre Dapporto și echipa sa, aceștia continuă să monitorizeze dacă albinele sălbatice își vor schimba comportamentul și își vor reveni numeric odată cu eliminarea albinelor melifere de pe insulă. Au început deja să adune date anul acesta și plănuiesc să continue studiul și în anii următori.

„Doar atunci vom vedea dacă absența pe termen lung a albinelor melifere va avea un efect semnificativ asupra comportamentului albinelor sălbatice”, conchide Dapporto.

Citește și: Albinele au atacat violent într-un oraș din Franța