Iniţiativă pentru monitorizarea şi conservarea sturionilor din Dunăre. Nouă țări de-a lungul fluviului Dunărea și-au unit forțele pentru a proteja unele dintre cele mai periclitate specii din Europa: sturionii. 13 parteneri de proiect și aliați strategici – inclusiv ministere naționale, universități, ONG-uri și instituții de cercetare – s-au reunit la București pentru a lansa „MonStur in the Danube”, un nou efort transfrontalier de monitorizare și protejare a acestor pești migratori străvechi. Cofinanțat prin Programul Interreg Regiunea Dunării, acest proiect de trei ani va crea primul sistem transfrontalier de monitorizare a sturionilor din Bazinul Dunării, punând bazele pentru conservarea pe termen lung a peștilor migratori. „Acest proiect transmite un mesaj clar: trebuie să acționăm împreună dacă vrem să protejăm sturionii pentru generațiile viitoare”, a declarat dl. Gheorghe Constantin, manager de proiect, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România. „Dunărea ne unește — și eforturile noastre trebuie să facă același lucru.” Monitorizarea şi conservarea sturionilor din Dunăre Studionii din Dunăre sunt în pericol. sursa foto pexels.com Unele specii de sturioni pot ajunge la peste 6 metri lungime și mai mult de 1.000 kg, făcându-i unii dintre cei mai mari pești de apă dulce din lume. Adesea numiți „fosile vii”, ei înoată în apele Dunării de milioane de ani, potrivit wwfcee.org. Însă, din cauza pescuitului excesiv, distrugerii habitatelor și fragmentării râului, majoritatea speciilor native se află acum în pragul dispariției. Două dintre cele șase specii de sturioni dunăreni au dispărut deja; restul supraviețuiesc doar în populații răzlețe. MonStur in the Danube abordează această situație urgentă prin: Dezvoltarea unui sistem comun de monitorizare care armonizează metodologia și creează baze de date partajate pentru populații și habitate la nivel de țări Cartografierea habitatelor critice și a coridoarelor de migrație de la Germania până la Marea Neagră Testarea unor tehnici comune, precum eșantionarea ADN-ului ambiental (eDNA) și telemetria, pentru a urmări starea populațiilor Oferirea de date științifice și recomandări comune factorilor de decizie naționali și europeni Creșterea gradului de conștientizare publică și implicarea autorităților locale și a comunităților în protecția sturionilor Proiectul se bazează pe inițiative anterioare – precum proiectul MEASURES – și va contribui direct la Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), Planul de Acțiune Paneuropean pentru Sturioni (PANEUAP) și Strategia UE pentru Biodiversitate 2030. De la date din teren la impact asupra politicilor Sistemul de monitorizare testat de MonStur in the Danube va furniza nu doar date despre populații și habitate, ci și recomandări pentru planurile de management ale bazinelor hidrografice naționale și regionale. Acesta va sprijini o coordonare mai bună între autoritățile sectoriale — în special în zonele unde sunt descoperite noi habitate de reproducere care trebuie protejate de dezvoltarea infrastructurii sau de alte amenințări. Rezultatele vor ajuta la crearea unui Plan de Acțiune Transfrontalier pentru Sturioni pentru patru țări din sectorul superior și mijlociu al Dunării, armonizând măsurile de conservare pentru sturioni de-a lungul întregului bazin dunărean. „Sturionii nu recunosc granițele naționale – și nici eforturile noastre de a-i proteja nu ar trebui să o facă”, a declarat Beate Striebel, coordonator al Inițiativei WWF pentru Sturioni. „Această inițiativă comună de monitorizare este un pas crucial spre o mai bună protecție. Prin generarea de date fiabile la nivel de bazin, putem oferi atât factorilor de decizie naționali, cât și celor europeni, dovezile științifice și recomandările comune de care au nevoie pentru a lua măsuri semnificative.” Acest proiect este susținut de Programul Interreg Regiunea Dunării, cofinanțat de Uniunea Europeană. Despre proiect Titlul proiectului: Crearea, testarea și lansarea unui sistem transfrontalier de monitorizare a sturionilor, pentru gestionarea și protejarea peștilor migratori din Bazinul Dunării Program: Interreg Regiunea Dunării 2021–2027 Prioritate program: O regiune dunăreană mai verde, cu emisii scăzute de carbon Durată: 01.04.2025 – 31.03.2028 Contribuție UE: 1.657.573,20 EUR Buget total: 2.071.966,50 EUR Partener lider: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – România Parteneri de proiect: 9 țări dunărene se implică în proiect. sursa foto pexels.com Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții Viena (BOKU) – Austria WWF Europa Centrală și de Est Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) WWF – Bulgaria Ministerul Protecției Mediului și Tranziției Verzi – Croația Universitatea Széchenyi István – Ungaria Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare „Delta Dunării” – România Asociația WWF România Universitatea din Belgrad – Institutul de Cercetare Multidisciplinară – Serbia Institutul de Cercetare a Apelor – Slovacia Public Union WWF Ucraina Universitatea de Stat din Moldova Parteneri strategici asociați: Ministerul Federal al Agriculturii, Silviculturii, Regiunilor și Gospodăririi Apelor – Austria Viadonau – Austria Ministerul Mediului – Cehia Compania de Ape Croația, Regiunea Bavaria Inferioară – Germania Direcția Generală Ape Ungaria, Întreprinderea de Stat pentru Gospodărirea Pădurilor „Srbijašume” – Serbia Întreprinderea Publică „Vojvodinašume” Petrovaradin – Serbia Ministerul Federal German al Mediului, Conservării Naturii, Siguranței Nucleare și Protecției Consumatorilor, Ministerul Mediului – Slovacia Administrația Națională a Ariilor Naturale Protejate – Slovacia Ministerul Bavarez al Mediului și Protecției Consumatorilor – Germania Agenția Apelor din Moldova, Institutul de Cercetare Ihtiologică și Ecologică – Slovenia Agenția de Stat a Ucrainei pentru Dezvoltarea Programelor de Îmbunătățiri Funciare, Pescuit și Alimentație, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați – România Institutul de Ape Josip Juraj Strossmayer – Croația Citește și: Creveţii orientali de apă dulce din Asia, în Dunărea românească! Cum ameninţă ecosistemul