Hrănirea păsărilor sălbatice poate îmbunătăți starea de bine a oamenilor. Ce au descoperit cercetătorii

Pentru multe persoane, hrănirea păsărilor sălbatice este mai mult decât o simplă activitate de rutină. O hrănitoare amplasată în apropierea unei ferestre poate transforma un gest aparent banal într-un prilej de a observa natura, de a învăța despre diferite specii și de a lua o pauză de la agitația cotidiană.

Umplerea hrănitorii, privitul păsărilor care se apropie și identificarea speciilor care apar de la o zi la alta pot deveni mici ritualuri care aduc satisfacție. Un nou studiu sugerează că, pentru numeroși oameni, această apropiere de fauna sălbatică este asociată cu o percepție mai bună asupra propriei stări de bine.

Milioane de oameni obișnuiesc să hrănească păsările sălbatice

Hrănirea păsărilor este o activitate răspândită în special în Statele Unite. Datele prezentate în cadrul cercetării arată că aproximativ 56,7 milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani obișnuiesc să ofere hrană păsărilor sălbatice.

Pentru unii, activitatea este legată de pasiunea pentru observarea păsărilor, în timp ce alții o practică pur și simplu pentru plăcerea de a vedea animale sălbatice în apropierea locuinței.

Cercetătorii au vrut să afle dacă această interacțiune constantă cu natura are și un efect asupra stării de bine a oamenilor. În acest scop, o echipă coordonată de cercetători de la Virginia Polytechnic Institute and State University (Virginia Tech) a analizat date provenite de la participanții la proiectul FeederWatch.

Kelley E. Langhans, cercetător științific la Virginia Tech, s-a numărat printre persoanele care au coordonat demersul.

Potrivit cercetătoarei, hrănirea și observarea păsărilor reprezintă o formă importantă prin care oamenii pot intra în contact cu natura, iar participanții percep adesea această experiență ca fiind benefică pentru starea lor de bine, conform earth.com. 

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea a urmărit adulți din Statele Unite și Canada care au participat la proiectul FeederWatch pe durata unui sezon de șase luni.

Participanții au completat chestionare înainte și după această perioadă, astfel încât cercetătorii să poată compara modul în care se schimbase starea lor de bine.

Analiza principală a inclus 3.658 de persoane care au oferit răspunsurile necesare în ambele momente ale cercetării.

Pentru evaluarea bunăstării psihologice a fost utilizat un chestionar standardizat. Acesta a urmărit mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi, printre care sentimentul de utilitate, relaxarea, capacitatea de a gândi clar și abilitatea de a face față problemelor.

Participanții au fost întrebați și despre experiențele lor din cele șase luni anterioare. În acest fel, cercetătorii au încercat să determine atât modul în care hrănirea și observarea păsărilor au fost percepute de participanți, cât și influența altor evenimente care au avut loc în aceeași perioadă.

Pe lângă răspunsurile numerice, echipa a analizat și 440 de răspunsuri scrise, în care oamenii au descris în propriile cuvinte felul în care această activitate le-a influențat viața.

Ce au spus participanții despre efectele hrănirii păsărilor

Una dintre cele mai interesante constatări a fost diferența dintre modul în care oamenii au perceput activitatea și schimbările măsurate prin chestionarele standardizate.

Prin comparație, doar aproximativ 55% au afirmat că alte evenimente din viața lor avuseseră un efect pozitiv asupra stării lor de bine în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, atunci când cercetătorii au analizat scorurile oficiale ale bunăstării, schimbarea medie a fost mult mai modestă. Scorurile au crescut, în medie, cu 0,4 puncte, o variație care nu a fost considerată semnificativă la nivelul întregului grup.

Cercetătorii au stabilit un prag de trei puncte pentru a identifica o schimbare considerată semnificativă. În urma acestei analize, 2.803 persoane au avut schimbări inexistente sau reduse ale scorului, în timp ce 531 de participanți au înregistrat o îmbunătățire semnificativă.

În cazul altor 324 de persoane, scorurile au indicat o deteriorare semnificativă a stării de bine.

Persoanele care au înregistrat îmbunătățiri ale scorurilor au avut, de asemenea, tendința de a descrie mai favorabil efectele hrănirii și observării păsărilor.

Este important însă că această asociere nu demonstrează că activitatea a fost cauza directă a îmbunătățirii stării de bine.

Bucuria și reducerea stresului, printre cele mai frecvente beneficii

Răspunsurile scrise oferite de participanți au oferit indicii suplimentare despre motivele pentru care hrănirea păsărilor a fost percepută pozitiv.

Emoțiile pozitive au reprezentat categoria cel mai des menționată. Acestea au apărut în 139 de răspunsuri, oamenii vorbind despre bucurie, recunoștință, mulțumire, speranță și sentimentul că au în fiecare zi ceva plăcut de așteptat.

Un alt beneficiu frecvent menționat a fost reducerea stresului, prezentă în 124 de răspunsuri.

Pentru unii participanți, câteva minute petrecute privind păsările au reprezentat o modalitate de a-și calma mintea. Observarea animalelor le-a oferit un punct de concentrare și o activitate plăcută în perioade în care se confruntau cu dificultăți.

Alte persoane au vorbit despre curiozitate, concentrare, uimire și dorința de a învăța lucruri noi despre speciile pe care le vedeau.

Relația cu natura poate avea și o dimensiune socială

Beneficiile raportate nu s-au limitat la stările emoționale.

Pentru unii participanți, hrănirea păsărilor a căpătat o semnificație mai profundă deoarece le-a oferit sentimentul că fac ceva util pentru fauna sălbatică.

Alții au apreciat posibilitatea de a contribui la cercetarea științifică prin intermediul proiectului FeederWatch. Observarea și raportarea păsărilor pot transforma o activitate desfășurată în propria curte sau în apropierea locuinței într-o contribuție la colectarea unor date despre fauna sălbatică.

Pentru alte persoane, această rutină a reprezentat o modalitate de a petrece timp împreună cu familia. Astfel, observarea păsărilor poate deveni atât o experiență individuală, cât și una împărtășită cu cei apropiați.

Nu toți participanții au avut o experiență pozitivă

Cercetătorii au observat și faptul că apropierea de fauna sălbatică nu generează exclusiv emoții plăcute.

Unii participanți au relatat că s-au simțit afectați atunci când au văzut păsări bolnave sau rănite. Pentru alții, declinul populațiilor de păsări, pierderea habitatelor sau schimbările climatice au reprezentat surse de îngrijorare.

Au existat și persoane deranjate de anumite specii de păsări sau de comportamentul unor animale care ajungeau la hrănitori.

În plus, responsabilitatea de a observa și raporta păsările în cadrul proiectului științific a fost percepută de câțiva participanți ca fiind stresantă.

Prin urmare, interacțiunea cu natura poate produce simultan bucurie, curiozitate și relaxare, dar și îngrijorare sau tristețe.

Citește și: Plasticul înghițit de puii de păsări marine le reduce șansele de supraviețuire și pune în pericol populații întregi

Participanții nu reprezintă populația generală

O altă limitare importantă a cercetării ține de caracteristicile persoanelor incluse în studiu.

Majoritatea participanților erau persoane mai în vârstă, femei, albe și cu un nivel ridicat de educație. Aproape jumătate proveneau din gospodării cu venituri anuale de cel puțin 100.000 de dolari.

Acest lucru poate influența rezultatele, deoarece persoanele care aleg să participe la un proiect științific dedicat observării păsărilor sunt, cel mai probabil, deja interesate de natură și de protejarea faunei sălbatice.

Prin urmare, nu este sigur că aceleași efecte ar fi observate în rândul persoanelor care nu sunt interesate în mod obișnuit de păsări sau care nu obișnuiesc să desfășoare activități în natură.

Studiul nu demonstrează că hrănirea păsărilor îmbunătățește sănătatea mintală

Cercetătorii atrag atenția asupra unei diferențe importante între asociere și cauzalitate.

Studiul arată că numeroși participanți au perceput hrănirea și observarea păsărilor ca pe o experiență pozitivă, dar nu poate demonstra că această activitate a dus în mod direct la o îmbunătățire a sănătății mintale.

Mai mult, proiectul FeederWatch a combinat mai multe activități. Participanții nu doar ofereau hrană păsărilor, ci le observau, încercau să identifice speciile și raportau date în cadrul unui proiect științific.

Prin urmare, cercetătorii nu pot spune cu exactitate ce element a avut cel mai mare impact: oferirea hranei, simpla observare a păsărilor, învățarea despre natură, timpul petrecut privind pe fereastră sau sentimentul de a contribui la cercetare.

Există și o altă limitare. Participanților li s-a cerut să își amintească experiențele și stările din ultimele șase luni. Amintirile despre o perioadă atât de lungă pot fi imperfecte și pot fi influențate de evenimentele recente.

Hrănitoarele pot avea și efecte negative asupra păsărilor

Deși hrănirea păsărilor poate crea o legătură mai strânsă între oameni și natură, existența unei hrănitori nu este lipsită de riscuri pentru animale.

Cercetătorii menționează mai multe probleme posibile, printre care transmiterea bolilor, coliziunile păsărilor cu ferestrele, prădarea, modificarea comunităților de păsări și schimbările de comportament.

Ashley A. Dayer, profesor în cadrul Departamentului de Conservare a Faunei Sălbatice și a Resurselor Piscicole de la Virginia Tech, subliniază că beneficiile pe care oamenii le obțin trebuie analizate împreună cu eventualele riscuri pentru păsări.

Ideea nu este, așadar, ca oamenii să renunțe complet la hrănirea păsărilor, ci să găsească modalități prin care această activitate să fie desfășurată cât mai responsabil.

Cum pot fi reduse riscurile pentru păsările sălbatice

Specialiștii recomandă respectarea unor măsuri simple atunci când oamenii aleg să amplaseze hrănitori în apropierea locuințelor.

Una dintre cele mai importante este curățarea regulată a hrănitoarelor. Resturile de hrană și murdăria se pot acumula și pot favoriza apariția sau transmiterea unor boli între păsări.

De asemenea, este recomandată limitarea accesului pisicilor la exterior, deoarece acestea pot reprezenta un pericol important pentru păsările care vin la hrănitori.

Un alt aspect important este prevenirea coliziunilor cu ferestrele. Amplasarea și adaptarea corespunzătoare a ferestrelor poate contribui la reducerea riscului ca păsările să se lovească de suprafețele din sticlă.

Cercetătorii îi încurajează pe cei care doresc să hrănească păsările să consulte recomandările proiectului FeederWatch și ale organizațiilor specializate în conservarea faunei sălbatice.

O activitate simplă care poate aduce momente de liniște

În ansamblu, cercetarea nu arată că hrănirea păsărilor produce schimbări spectaculoase în starea de bine a tuturor oamenilor.

Schimbarea medie a scorurilor de bunăstare a fost redusă, însă percepția participanților asupra activității a fost în mare parte pozitivă. Pentru numeroși oameni, hrănirea și observarea păsărilor au oferit bucurie, relaxare, curiozitate și un motiv de a acorda mai multă atenție naturii.

Un avantaj important este faptul că această apropiere de fauna sălbatică nu presupune neapărat o excursie sau o deplasare într-o zonă naturală. Uneori, câteva minute petrecute la fereastră pot fi suficiente pentru ca o persoană să observe păsările din jur.

Citește și: Ce păsări au dispărut din România și ce a dus la extincția lor. Specialiștii încearcă acum să readucă o specie importantă: „Reintroducerea este extrem de complexă” EXCLUSIV

În acest sens, hrănitoarea poate deveni un mic punct de legătură între viața de zi cu zi și lumea naturală.

Totodată, rezultatele subliniază necesitatea unei abordări responsabile. Bucuria oamenilor trebuie pusă în balanță cu sănătatea și siguranța păsărilor care ajung la hrănitori.

Studiul, publicat în revista Ambio, oferă astfel o perspectivă interesantă asupra relației dintre oameni și fauna sălbatică și sugerează că interacțiunile regulate cu natura pot avea o valoare importantă pentru experiența de zi cu zi, chiar și atunci când nu produc schimbări măsurabile semnificative la nivelul întregii populații.