Furnica europeană este primul animal cunoscut care clonează indivizi dintr-o altă specie: „Aproape ca un scenariu de SF”

Furnica europeană este primul animal cunoscut care clonează indivizi dintr-o altă specie. Descoperită în sudul Europei, viețuitoarea a intrat în istorie: este primul animal care clonează masculi. Revelația uimitoare, publicată în revista Nature, schimbă ceea ce știam despre limitele dintre specii și despre biologia reproducerii.

Reginele furnicii iberice (Messor ibericus) pot produce clone masculine ale unei alte specii – Messor structor. Practic, aceste regine creează masculi străini genetic de propria lor specie, un fenomen complet neașteptat în lumea animală.

Această descoperire deschide o nouă perspectivă asupra evoluției, geneticii și cooperării între specii, confirmând că natura are încă multe mistere ascunse.

Primul animal cunoscut care clonează indivizi

Echipa de cercetători condusă de biologul evoluționist Jonathan Romiguier de la Universitatea din Montpellier a descoperit acest mecanism în timpul studiilor asupra coloniilor din Spania, Portugalia și sudul Franței.

„A fost un paradox. Nu existau colonii de Messor structor în apropiere, dar totuși coloniile de Messor ibericus prosperau”, a explicat Romiguier pentru Live Science.

Cum funcționează acest sistem de clonare

În mod normal, reginele furnicilor se împerechează o singură dată în viață, stocând sperma masculilor într-un organ special. Cu ajutorul acesteia, ele depun ouă din care se nasc:

• regine,
• lucrătoare (femele sterile),
• sau masculi.

La Messor ibericus, însă, reginele care se împerechează cu masculi din propria specie produc doar noi regine. Este un fenomen atribuit „genelor egoiste” care favorizează perpetuarea ADN-ului matern. Pentru a genera lucrătoare, reginele au nevoie de spermă de la masculi Messor structor.

Dar, în multe regiuni, aceste colonii de M. structor lipsesc complet. Totuși, furnicile iberice reușeau să supraviețuiască perfect.

Cum au ajuns cercetătorii la concluzie

Mostre genetice: au fost analizate 132 de masculi din 26 de colonii diferite.

• Cei cu perișori pe corp aparțineau speciei M. ibericus.
• Cei fără păr erau M. structor.

ADN mitocondrial: provenea de la aceeași regină, ceea ce a demonstrat că aceasta depunea ouă din care ieșeau masculi din ambele specii.

Observație directă: în laborator, o regină a fost monitorizată timp de 18 luni și a produs masculi atât de M. ibericus, cât și de M. structor.

„Acesta a fost momentul în care am înțeles că suntem pe urmele a ceva uriaș”, a spus Romiguier.

Ce înseamnă descoperirea pentru știință

Aceasta este prima dovadă cunoscută că un animal poate produce, în mod natural, indivizi dintr-o altă specie ca parte a ciclului său de viață. Cercetătorii au numit acest fenomen xenoparitate – termen derivat din greacă, însemnând „nașterea unei alte specii”.

Biologul belgian Denis Fournier, care nu a participat la studiu, a descris fenomenul drept:

„Aproape ca un scenariu de science-fiction. Este uluitor! Majoritatea am învățat că granițele dintre specii sunt fixe, dar aici furnicile le traversează în mod regulat.”

O nouă viziune asupra cooperării între specii

Sistemul neobișnuit al furnicilor iberice ridică întrebări esențiale despre:

• cooperarea între specii,
• conflictul genetic,
• dependența biologică între linii evolutive distincte.

Cercetătorii cred că xenoparitatea ar fi apărut acum între 5 milioane și câteva mii de ani, după separarea evolutivă a celor două specii.

„Această descoperire ne reamintește cât de important este să rămânem deschiși la neașteptat”, a spus Fournier. „Acum știm că există sisteme biologice care pot trece peste limitele considerate absolute.”

Furnicile Messor ibericus rescriu regulile biologiei printr-un mecanism unic de reproducere care implică clonarea masculilor unei alte specii.

Citește și: Cât trăiesc furnicile. Ce le scurtează viața