Focile cenușii sunt rezistente la virusul gripal și cercetătorii nu știu de ce

Focile cenușii sunt rezistente la virusul gripal și cercetătorii nu știu de ce. Apele Atlanticului din jurul Cape Cod găzduiesc două specii familiare de foci: foca comună și foca cenușie. Ambele pot contracta gripa, însă se întâmplă ceva neobișnuit.

Focile comune se îmbolnăvesc adesea și pot chiar muri, în timp ce focile cenușii par neafectate. Această diferență curioasă i-a determinat pe oamenii de știință să investigheze mai în profunzime.

Focile cenușii sunt rezistente la virusul gripal

Milton Levin, profesor asociat de patobiologie și științe veterinare la Universitatea din Connecticut, explică:

„Aceasta este marea întrebare la care încercăm să găsim răspuns – de ce există o diferență în reacția a două specii diferite care ocupă același spațiu; de ce una este susceptibilă la boală?”

Echipa lui Levin a început să analizeze citokinele – proteine mici produse de celulele imunitare care reglează inflamația și apărarea organismului. Aceste molecule declanșează, în mod normal, o reacție imună și apoi o opresc după ce pericolul trece.

Bolile din oceane

Bolile infecțioase modelează în mod natural populațiile de animale sălbatice, dar schimbările generate de oameni au amplificat intensitatea epidemiilor. Schimbările climatice, poluarea și distrugerea habitatelor cresc acum răspândirea bolilor în ecosistemele marine.

Mamiferele marine, în special focile, servesc drept specii-santinelă. Longevitatea lor și poziția înaltă în lanțul trofic le transformă în indicatori ai sănătății ecosistemelor.

Virusul gripal A a provocat anterior decese în masă la foci, cele comune suferind pierderi severe. Focile cenușii, în schimb, par să acționeze ca rezervoare, purtând virusul fără a arăta semne evidente de boală.

Focile cenușii nu arată reacții vizibile

Cercetătorii au testat ipoteza că citokinele ar putea juca un rol în aceste răspunsuri diferite. Spre surprinderea lor, nu au descoperit diferențe în profilurile de citokine între puii de foci cenușii infectați cu gripă și cei sănătoși.

Rezultatele sugerează că sistemele lor imunitare fie ignoră virusul, fie virusul reușește să le reducă răspunsul imun până la nedetectabil.

„Deocamdată, se pare că focile nu răspund deloc la gripă, și probabil de aceea nu vedem simptome clinice și nu mor,” spune Levin.

Regulile obișnuite nu se aplică

Acest rezultat contrazice așteptările. La majoritatea animalelor, o infecție virală modifică activitatea citokinelor în mod măsurabil.

Pentru a ajunge la concluzie, echipa lui Levin a colectat probe de sânge de la peste 100 de pui de foci cenușii și a folosit un kit destinat câinilor pentru a testa 13 citokine.

Studii anterioare confirmaseră eficiența kitului și la foci, datorită relației lor evolutive cu câinii. Analiza mai amplă a verificat și dacă vârsta, stadiul de năpârlire sau condiția fizică generală influențează nivelurile de citokine – dar niciunul dintre acești factori nu a avut efect semnificativ.

Lipsa unor semnale inflamatorii puternice sugerează că focile cenușii ar fi dezvoltat o strategie diferită pentru a gestiona infecțiile.

Protecția imunitară a focilor cenușii

Levin crede că răspunsul imun redus ar putea fi, de fapt, protector pentru focile cenușii. La oameni, uneori se întâmplă contrariul: organismul poate declanșa o „furtună de citokine”, o reacție exagerată care dăunează mai mult decât virusul însuși.

„Dacă putem înțelege de ce focile cenușii nu generează acest tip de reacție, asta ar putea să ne spună mai multe despre răspunsul imun al mamiferelor marine comparativ cu alte specii,” explică Levin.

Studiul a remarcat și că molecule proinflamatorii precum IL-6 și KC-like au fost detectate mult mai rar la puii de foci cenușii infectați. Aceste molecule sunt adesea asociate cu forme severe de boală la oameni și alte animale. Prezența lor redusă ar putea explica de ce focile cenușii evită consecințele grave ale gripei.

Cum acționează gripa în cazul focilor cenușii

O altă explicație ar putea fi fenomenul numit „oprirea expresiei gazdei”, prin care virusul gripal reduce expresia genelor celulei infectate pentru a favoriza propria replicare.

Aceasta ar putea proteja indirect focile cenușii de o activare imună excesivă. În timp ce virusul manipulează celulele pentru a se multiplica, gazda evită inflamația periculoasă.

Următoarea etapă a cercetărilor va fi studiul focilor comune. Însă colectarea de probe ridică dificultăți: puii de focă cenușie se despart devreme de mame și rămân accesibili pe plaje, în timp ce puii de focă comună stau mai mult cu mamele, iar adulții sunt prea mari pentru a fi manipulați în siguranță.

Întrebări mai largi legate de sănătate

De peste un deceniu, Levin și colaboratorii săi încearcă să înțeleagă cum circulă virusurile în populațiile marine. Munca lor depășește interesul strict pentru foci, având implicații ecologice și chiar pentru sănătatea umană.

„Încercăm să înțelegem cum sunt transmiși agenții patogeni și virusurile, în special gripa, între specii și dacă acestea ajung să fie transmise oamenilor sau dacă oamenii le transmit focilor,” explică Levin.

Înțelegerea rezistenței focilor cenușii ar putea ajuta și la anticiparea efectelor epidemiilor determinate de schimbările climatice. Pe măsură ce infecțiile emergente se răspândesc în oceane, cunoașterea motivelor pentru care unele animale rezistă la îmbolnăvire ar putea ghida atât eforturile de conservare, cât și măsurile de protecție a sănătății publice.

Studiul a fost publicat în Journal of Wildlife Diseases.

Citește și: Comportament șocant în lumea marină: focile cenușii ar putea fi canibale