Superman surprinde perfect realitățile deținerii unui câine și reușește să crească numărul adopțiilor! Până acum, Hollywoodul a fost siropos în privința câinilor. Dar bestia năzdrăvană, sălbatică și neascultătoare de aici este la fel de enervantă ca în realitate. „Superman” ar putea fi unul dintre cele mai confuze blockbustere care au ajuns pe marile ecrane anul acesta. Tonul, așa cum te-ai aștepta de la un film cu supereroi caraghios care este, de fapt, despre invazia Gazei, este peste tot. Prea multe personaje contribuie prea puțin la intrigă. Sunt momente în care pare scris special pentru a da de lucru industriei ochelarilor ironici și a tunsorilor absurde. E un pic un haos. Superman reușește să crească numărul adopțiilor Dar, cu toate acestea, un lucru e cert: câinele e tare. Așa cum se vede și în trailer, Krypto, supercâinele, este arma secretă a lui Superman. Departe de ultima sa apariție pe ecrane, unde era musculos, mândru și dublat de Dwayne „The Rock” Johnson, Krypto cel din „Superman” este năbădăios și sălbatic. Nu ascultă comenzile. Distruge orice echipament i se pune în cale. Iar atunci când salvează (sau nu) ziua, pare că o face mai mult din întâmplare decât din intenție. Și acum toată lumea vrea unul. Potrivit aplicației de dresaj canin Woofz, căutările pe Google după „adoptă un câine lângă mine” au crescut cu 513% în weekendul de lansare al filmului. Mai mult, căutările după „adopție câine de salvare lângă mine” au crescut cu 163%, iar cele pentru „adoptă un cățel” cu 31%. Și căutările sunt specifice. Se pare că Krypto este un metis de schnauzer și terrier, iar căutările pentru „adoptă un schnauzer” au crescut cu aproape 300% de la lansarea filmului. Câinele Krypto din Superman a câștigat inimile oamenilor <span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span> Există multe motive posibile pentru acest fenomen. Poate că spectatorii, confuzi de povestea încâlcită din „Superman”, s-au atașat de Krypto ca punct de reper. Poate că au un deficit de atenție și nu gândesc prea mult înainte, așa cum s-a întâmplat cu boom-ul de vânzări (și apoi de abandonuri) de dalmațieni după lansarea filmului 101 Dalmațieni în 1996. De prea multe ori la Hollywood, câinii sunt fie tovarăși loiali, fie terapeuți în devenire care își învață stăpânii lecții despre iubire. Gândește-te la Marley and Me, unde câinele îl învață pe Owen Wilson să iubească și apoi moare. Sau Turner and Hooch, unde câinele îl învață pe Tom Hanks să iubească și apoi e ucis. Sau Old Yeller, unde câinele îl învață pe un băiat să iubească și apoi băiatul îl împușcă. Unele filme mai schimbă puțin rețeta – în The Call of the Wild, un câine îl învață pe Harrison Ford să iubească, apoi moare Harrison Ford. Krypto nu a câștigat inimile criticilor <span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span> Între timp, Krypto este… cam enervant. Prima dată când îl întâlnim, Superman tocmai a fost bătut pentru prima oară. Sângerând și înfrânt, apelează ca ultimă soluție la cățelul său loial ca să-l ajute să scape. În orice alt film, exact asta ar fi făcut Krypto. Dar aici, el sare peste Superman, agravându-i rănile. E entuziasmat. Vrea să ajute. Și, surprinzător, povestea lui nu are un final sentimental. Nu se leagă cu adevărat de Superman. În final (și asta e, probabil, un spoiler), Supergirl vine și îl ia, iar Superman abia dacă observă. Nu există nicio evoluție. Nimeni nu învață nimic. Și tocmai de aceea e minunat. E semnificativ faptul că Krypto a fost introdus în scenariu abia după ce James Gunn a adoptat un câine, pe nume Ozu. Anul trecut, pe Twitter, Gunn a scris: „Ozu, care provenea dintr-o curte unde fuseseră ținuți 60 de câini și nu cunoscuse niciodată oamenii, a fost, cel puțin, problematic. A intrat în casă și a distrus tot: pantofi, mobilă – mi-a mâncat și laptopul. A durat mult până a acceptat să-l atingem. Îmi amintesc că m-am gândit: ‘Doamne, cât de greu ar fi dacă Ozu ar avea superputeri?’ – și așa a apărut Krypto în scenariu.” Poate că asta este cheia. Nu a fost vorba despre vreo amintire duioasă în stilul Marley and Me. Gunn trăia, pur și simplu, partea enervantă a vieții alături de un câine – când nici stăpânul, nici animalul nu au încredere unul în celălalt – și a transferat-o direct în film. Iar această reprezentare realistă pare că a ajuns la inima publicului Superman. Citește și: Un câine adoptat de mic este returnat la adăpost. Reacția lui când realizează îți va rupe sufletul!