Cum poți ajuta amfibienii care hibernează! Iarna, multe specii de amfibieni – precum broaștele, tritonii și salamandrele – intră într-o stare de hibernare pentru a supraviețui frigului. În această perioadă, corpul lor încetinește considerabil toate procesele vitale, iar nevoile lor devin specifice și sensibile. Iată cum îi poți ajuta să treacă cu bine prin lunile reci: Cum poți ajuta amfibienii care hibernează. Ai grijă de iazul tău Broaștele care trăiesc în iazuri obișnuiesc să se adăpostească iarna pe fundul apei, unde temperatura este mai constantă. Ele nu respiră prin plămâni în acest timp, ci absorb oxigenul direct prin piele. Pentru ca acest proces să funcționeze, apa trebuie să rămână bine oxigenată. Plantele acvatice joacă un rol esențial – prin fotosinteză, eliberează oxigen în apă. 👉 Asigură-te că: plantele din iaz primesc suficientă lumină naturală, mai ales în zilele scurte de iarnă; ai suficiente plante acvatice, deoarece acestea ajută la menținerea echilibrului ecologic. Dacă iazul îngheață complet, mătură zăpada de pe suprafața gheții pentru a permite pătrunderea luminii. Unii oameni fac o gaură în gheață pentru a lăsa oxigenul să intre, dar studiile efectuate de Freshwater Habitats Trust au arătat că aceasta nu este o soluție rapidă, deoarece oxigenul se difuzează foarte lent prin apă. Este mult mai eficient să previi înghețul complet prin vegetație și circulație naturală a aerului. Lucrează cu grijă în grădină Amfibienii nu hibernează doar în apă – mulți se ascund în locuri umede și protejate de la suprafață: sub frunziș, în crăpături, sub bușteni sau pietre. Când faci lucrări de grădinărit iarna, fii atent să nu le deranjezi. Evită să cureți excesiv zonele naturale, deoarece tocmai acestea oferă adăpost sigur și stabil pentru ei. Citește și: Ce este torporul, de ce este important și cum diferă de hibernare și somn? Creează adăposturi sigure Amfibienii adoră locurile umede, izolate și bogate în hrană. Poți ajuta construind mici „refugii” de iarnă: mormane de bușteni; grămezi de frunze uscate; movile de compost; stive de pietre sau așchii de lemn. Pentru ca aceste adăposturi să fie mai eficiente, adaugă pământ liber sau rumeguș între bușteni și roci – amfibienii preferă spațiile mici și protejate. Poți merge mai departe și să construiești un hibernacul (un mic loc special de hibernare): Ia un sac de creștere uzat și perforează-l. Îngroapă-l într-un șanț puțin adânc. Acoperă-l cu tăieturi de iarbă, apoi cu un strat de frunze și crenguțe. Această combinație menține umiditatea și temperatura constantă – condiții ideale pentru iernare. Chiar și o simplă movilă de pământ acoperită cu lemne sau gazon poate deveni o ascunzătoare excelentă. Păstrează mediul natural „neîngrijit” Deși poate părea contraintuitiv, un iaz prea curat nu este benefic pentru amfibieni. Broaștele preferă să se îngroape în nămolul sau frunzele depuse pe fundul iazului, care le oferă atât căldură, cât și protecție. Dacă ai curățat prea mult iazul, poți adăuga un strat subțire de pământ sau frunze pentru a le oferi un loc sigur unde să se ascundă. 4 animale care hibernează: perioade și transformări ale corpului Hibernarea este o strategie uimitoare de supraviețuire prin care unele animale își încetinesc procesele vitale pentru a face față iernii, când hrana este puțină și temperaturile sunt scăzute. În timpul acestei perioade, corpul lor trece prin schimbări remarcabile, adaptându-se la condițiile extreme. 1. Ursul brun Perioada de hibernare: De obicei, din noiembrie până în martie-aprilie, în funcție de climatul zonei în care trăiește. Schimbări în corp: Înainte de hibernare, ursul brun mănâncă cantități mari de hrană pentru a acumula un strat gros de grăsime. În timpul somnului de iarnă, ritmul cardiac scade de la aproximativ 50 la doar 8 bătăi pe minut, iar temperatura corpului se reduce ușor, fără a coborî sub niveluri critice. Deși nu intră într-o hibernare profundă ca unele animale mai mici, ursul își reduce drastic activitatea metabolică, trăind luni de zile fără să mănânce, să bea sau să elimine deșeuri. 2. Ariciul european Perioada de hibernare: De la octombrie până în aprilie, în funcție de cât de frig este. Schimbări în corp: Ariciul își caută un loc adăpostit — sub frunze, trunchiuri căzute sau în vizuini — unde intră într-o hibernare profundă. Temperatura corpului său scade de la aproximativ 35°C la doar 5°C, iar ritmul respirator și cel cardiac se reduc de peste 10 ori. Metabolismul devine extrem de lent, iar animalul trăiește din rezervele de grăsime acumulate toamna. 3. Țestoasa de baltă (Emys orbicularis) Perioada de hibernare: Din noiembrie până în martie, adesea pe fundul lacurilor sau al bălților, unde temperatura apei este stabilă. Schimbări în corp: În această perioadă, Țestoasa de baltă nu respiră cu plămânii, ci absoarbe oxigenul direct prin piele și membranele din gură și cloacă. Ritmul cardiac scade la doar câteva bătăi pe minut, iar activitatea musculară este aproape nulă. Această adaptare îi permite să supraviețuiască luni întregi sub apă, fără hrană. În această perioadă, Țestoasa de baltă nu respiră cu plămânii. foto: pixabay 4. Liliacul Perioada de hibernare: Din octombrie până în aprilie, în peșteri, poduri sau clădiri abandonate, unde temperatura este constantă. Schimbări în corp: Liliacul intră într-o stare de torpoare profundă, în care temperatura corpului scade până aproape de cea a mediului înconjurător, iar bătăile inimii pot coborî de la 400 la 10 pe minut. Respirația devine extrem de rară, iar corpul folosește foarte puțină energie. În timpul hibernării, dacă este deranjat, trezirea îi consumă o parte semnificativă din rezervele de grăsime, fapt ce îi poate fi fatal. Sursa: discoverwildlife.com