Fructul aproape uitat al Europei medievale revine în atenție. Trei copaci de moșmon au fost descoperiți într-o rezervație. foto: Middlesbrough Environment City O descoperire neașteptată făcută într-o rezervație naturală din Marea Britanie readuce în atenție unul dintre cele mai vechi fructe cultivate în Europa. Trei exemplare de moșmon (Mespilus germanica), un pom fructifer devenit rar în ultimele decenii, au fost identificate într-o zonă invadată de vegetație, iar specialiștii speră că specia va putea fi readusă în cultură. Copacii au fost găsiți de echipa de horticultură a organizației Middlesbrough Environment City (MEC) în timpul lucrărilor desfășurate pe fostul amplasament Nature’s World din Acklam, relatează BBC. O specie cultivată timp de secole, apoi uitată Moșmonul era nelipsit din livezile europene în Evul Mediu și a rămas un fruct apreciat până în jurul secolului al XVII-lea. Ulterior, interesul pentru această specie a scăzut constant, iar după anii 1950 a devenit o prezență rară în grădini și livezi. Moșmonul, considerat o delicatesă în Evul Mediu, ar putea fi cultivat din nou. Foto: rhs Matt Wilson, coordonatorul proiectului de horticultură, spune că nici măcar nu auzise de acest pom înainte de începerea lucrărilor din rezervație. „Am descoperit trei copaci de moșmon pe acest teren și aproape în fiecare zi găsim lucruri noi. Este un arbore cultivat de sute de ani, încă din perioada Europei medievale”, a declarat Wilson. Specialistul afirmă că echipa încearcă acum să înmulțească exemplarele prin butășire pentru a conserva specia și pentru a o face din nou accesibilă publicului. Fructul care nu poate fi consumat imediat după recoltare Spre deosebire de majoritatea fructelor, moșmoanele nu sunt comestibile imediat după ce sunt culese. Ele trebuie să treacă printr-un proces natural de maturare, cunoscut sub numele de „bletting”, în care pulpa se înmoaie, iar fructul dezvoltă o aromă dulce și complexă. Matt Wilson spune că experiența degustării l-a surprins. „Mi s-a părut că gustul seamănă cu cel al curmalelor sau al perelor condimentate”, a explicat horticultorul. În trecut, moșmonul era apreciat și pentru faptul că rodea foarte târziu, spre sfârșitul toamnei, oferind fructe proaspete într-o perioadă în care celelalte specii își încheiaseră deja sezonul. Citește și: Cel mai rezistent mamifer din lume trăiește la peste 6.700 de metri altitudine. Secretul supraviețuirii sale i-a uimit pe cercetători Planuri pentru readucerea unei specii uitate Echipa Middlesbrough Environment City desfășoară un amplu proiect de revitalizare a fostului Nature’s World, iar descoperirea celor trei pomi este considerată un pas important pentru conservarea biodiversității și promovarea soiurilor tradiționale. „Încercăm să demonstrăm că astfel de plante pot fi cultivate și în grădinile obișnuite și că oricine își poate produce propriile fructe”, a precizat Matt Wilson. Specialiștii speră că interesul tot mai mare pentru agricultura ecologică și pentru soiurile vechi va contribui la readucerea moșmonului în livezi. O specie de pom fructifer aproape dispărută a fost redescoperită. foto: Middlesbrough Environment City Unde mai poate fi găsit moșmonul în Europa Deși a devenit rar, moșmonul nu a dispărut complet. Specia mai este întâlnită în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia și în mai multe state din Europa Centrală și de Est, unde supraviețuiește în livezi vechi, colecții horticole sau grădini tradiționale. În ultimii ani, interesul pentru acest pom a crescut datorită preocupărilor legate de conservarea biodiversității și recuperarea soiurilor istorice. Moșmonul există și în România Și în România moșmonul este prezent, însă foarte rar. În trecut, era cultivat în gospodăriile țărănești și în livezile tradiționale, fiind apreciat pentru fructele sale târzii. Astăzi, pomul poate fi întâlnit mai ales în grădini botanice, colecții de plante, la pasionații de soiuri vechi sau, izolat, în zone de deal și păduri de foioase. Fructele sunt mici, de culoare brun-gălbuie și nu pot fi consumate imediat după recoltare. Abia după procesul de maturare naturală pulpa devine moale și dulce, dezvoltând o aromă descrisă de cunoscători ca o combinație de măr copt, pară condimentată, caramel și fructe uscate. Citește și: De ce mor tot mai mulți arbori din Europa?