Cel mai lent animal din lume

|Andreea Nicole |
Cel mai lent animal din lume. sursa foto pexels.com

Cel mai lent animal din lume și cum arată supraviețuirea pentru animalele care trăiesc „pe banda lentă”. Animalele rapide primesc adesea atenția pentru performanțele lor spectaculoase în materie de viteză. Dar ce se întâmplă cu cele care se mișcă într-un ritm mult mai lent?

„Cu siguranță suntem programați să credem că viteza este bună”, a spus James Maclaine, curator principal de pești la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. „Pentru multe animale, acest lucru pur și simplu nu are niciun sens.”

Așadar, care este cel mai lent animal din lume? Și cum arată supraviețuirea atunci când viteza nu face parte din arsenalul tău?

Cel mai lent animal din lumea marină

Anemona de mare, care înaintează cu doar 10–25 cm pe oră (0,00006–0,00015 mph) atunci când își caută un nou adăpost. sursa foto pexels.com
Anemona de mare, care înaintează cu doar 10–25 cm pe oră (0,00006–0,00015 mph) atunci când își caută un nou adăpost. sursa foto pexels.com

Definirea „vitezei” nu este chiar atât de simplă – poate fi măsurată în funcție de timpul necesar pentru a acoperi o anumită distanță. Din această perspectivă, cel mai lent animal ar putea fi anemona de mare, care înaintează cu doar 10–25 cm pe oră (0,00006–0,00015 mph) atunci când își caută un nou adăpost; altfel, rămâne staționară.

Nu foarte departe se află căluțul de mare pitic (Hippocampus zosterae), considerat cel mai lent pește înotător și unul dintre cele mai lente animale de pe planetă. Explicația stă în postura sa verticală și în înotătoarea dorsală minusculă, prea slabă pentru a-l propulsa eficient.

„Dacă l-ai forța să se miște, i-ar lua o oră să parcurgă un metru și jumătate”, a declarat Maclaine pentru Live Science.

Câluțul de mare este și el lent. sursa foto pexels.com
Câluțul de mare este și el lent. sursa foto pexels.com

Totuși, acest ritm lent îi este benefic: căluțul de mare petrece cea mai mare parte a timpului agățat de iarba de mare cu coada sa prehensilă și se hrănește cu mici crustacee care trec pe lângă el.

„Hrana vine la el, așa că nu are nevoie să fie rapid”, a explicat Maclaine.

În plus, are puțini prădători datorită plăcilor osoase care îi oferă protecție, ceea ce înseamnă că nu are nevoie să fugă. Singura perioadă în care acești căluți de mare accelerează este în timpul reproducției.

„Este ceva cu adevărat special, pentru că dansează împreună… își sincronizează mișcările”, a spus Maclaine, adăugând că această coregrafie poate dura ore întregi. „Dansul de împerechere este adevărata mișcare a căluților de mare.”

În straturile mai adânci ale oceanului, rechinul de Groenlanda (Somniosus microcephalus), un gigant al apelor reci care poate atinge 7,3 metri, plutește relaxat cu doar 3 km/h (2 mph). Trăind în ape înghețate și hrănindu-se în principal cu cadavre marine, nu are nevoie de viteză.

„De aceea a încetinit atât de mult”, a spus Maclaine.

Cel mai lent animal din lumea uscatului

Melcul banană pare să fie cea mai lentă viețuitoare mică. sursa foto pexels.com
Melcul banană pare să fie cea mai lentă viețuitoare mică. sursa foto pexels.com

Pe uscat, cel mai lent animal este probabil limaxul banană, care se deplasează cu o viteză extrem de redusă: 0,0096 km/h (0,006 mph), potrivit lui Jon Ablett, curator principal de moluște la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.

Estimările precise ale vitezei animalelor sunt greu de obținut, dar moluștele sunt în mod clar printre cele mai lente.

„Unele moluște nu se mișcă deloc la maturitate, unele bivalve sunt permanent fixate”, a spus Ablett. „Nu e doar faptul că sunt mici – dacă ne gândim la gândaci, păianjeni sau furnici, ele sunt adesea mai mici decât melcii și limacșii, dar mult mai rapide.”

Totuși, există variații: melcul de grădină (Cornu aspersum) se mișcă cu 0,048 km/h (0,03 mph) – surprinzător de rapid pentru un melc.

Un alt exemplu celebru este țestoasa uriașă din Galápagos (Chelonoidis niger), care înaintează cu doar 0,26 km/h (0,16 mph). Spre comparație, oamenii, de dimensiuni similare, merg cu aproximativ 4,5 km/h (2,8 mph).

Țestoasa de Galapagos este și ea lentă. sursa foto pexels.com
Țestoasa de Galapagos este și ea lentă. sursa foto pexels.com

În lumea mamiferelor arboricole, lorisii lenți (Nycticebus) se deplasează într-un ritm calculat și precaut, mișcându-se prin copaci cu doar 1,8 km/h (1,1 mph). Pot rămâne nemișcați ore întregi, observând atent mediul cu ochii lor mari.

Viteza raportată la dimensiunea corpului

Unii biologi preferă să măsoare viteza relativ la dimensiunea corpului. Astfel, o furnică acoperă mult mai puțin teren decât un om într-o secundă, dar raportat la talie, este mult mai rapidă.

De asemenea, trebuie luat în calcul și intervalul de viteză al unui animal. De pildă, un șarpe se poate deplasa extrem de lent, dar poate izbucni brusc într-un atac fulgerător pentru a-și prinde prada.

Candidatul final: leneșul cu trei degete

Leneșii cu trei degete au învățat să trăiască foarte lent. sursa foto pexels.com
Leneșii cu trei degete au învățat să trăiască foarte lent. sursa foto pexels.com

Având în vedere toți acești factori, leneșii cu trei degete (Bradypus) sunt, probabil, câștigătorii incontestabili ai titlului de „cel mai lent animal”.

„Este uimitor cât de lenți sunt leneșii, chiar și atunci când reacționează la stimuli”, a explicat Rory Wilson, profesor de biologie acvatică și acvacultură sustenabilă la Universitatea Swansea.

Aceștia pot atinge viteze de 1,6 km/h (1 mph), dar de obicei se deplasează doar câțiva metri. Mișcările lor sunt atât de lente încât par o formă de tai chi.

„Când am văzut primul meu leneș în sălbăticie, nu mi-a venit să cred cât de încet se mișca”, a spus Wilson.

Ce atuuri are leneșul cu trei degete

De obicei, se deplasează doar câțiva metri. Mișcările lor sunt atât de lente încât par o formă de tai chi. sursa foto pexels.com
De obicei, se deplasează doar câțiva metri. Mișcările lor sunt atât de lente încât par o formă de tai chi. sursa foto pexels.com

Pentru a compensa lipsa vitezei, leneșii au dezvoltat adaptări unice: sunt maeștri ai camuflajului, extrem de puternici (de trei ori mai puternici decât oamenii) și au un metabolism lent care le permite să supraviețuiască cu frunze sărace în calorii.

Digestia le poate lua zile, iar coborârea pe sol pentru a defeca se întâmplă doar o dată pe săptămână.

„De ce ar fi atât de lenți? Răspunsul simplu este că viteza cere energie, iar energia este greu de obținut”, a spus Wilson.

Leneșii au găsit soluția: au ales să trăiască în „banda lentă”, supraviețuind cu puțin și transformând încetineala într-o strategie de viață reușită.

Citește și: Cel mai neobișnuit animal care trăiește pe Pământ! Ce este axolotul, creatura care fascinează știința?

Distribuie articolul pe:

Cauți sau oferi servicii pentru animale? Aici găsești anunțuri dedicate adopțiilor, vânzării și cumpărării de animale, accesorii, hrană și servicii veterinare. Fie că ești în căutarea unui nou prieten blănos sau ai produse și servicii de oferit pentru iubitorii de animale, această secțiune este locul perfect pentru tine!