Grasu’ Albert sau Fat Albert, așa cum a fost numit de localnici, este un urs polar care a reușit performanța de a deveni o celebritate internațională. Cu o greutate estimată la 680 de kilograme, el cântărește cu peste 200 de kilograme mai mult decât un urs polar obișnuit. Fat Albert – Un urs cât un tanc de zăpadă Acest uriaș blănos trăiește în Kaktovik, un orășel din nordul Alaskăi, unde a fost fotografiat pentru prima dată de Edward Boudreau. Imaginea lui a devenit virală, iar ursul a primit rapid statutul de legendă locală. Privit de aproape, pare mai degrabă un tanc acoperit de zăpadă decât un animal obișnuit. De ce este cel mai gras urs polar? Fat Albert nu s-a îngrășat din întâmplare. În zona Kaktovik, comunitatea a găsit o soluție inedită pentru a ține urșii departe de oraș. Atunci când pescarii prind o balenă, o parte din carne este dusă la 4 kilometri de oraș. Acolo, urșii au parte de o masă sigură și constantă. Albert este client fidel la acest „bufet arctic”. Strategia are un scop clar: hrănind urșii în afara orașului, se reduce riscul ca aceștia să intre în zone locuite în căutare de hrană. Este o formă de coexistență între om și natură. Citeste si articolul: Singurul Panda Maro din lume: povestea ursulețului care a cucerit internetul Recorduri și comparații Deși Grasu’ Albert este impresionant, titlul de cel mai mare urs polar din istorie aparține unui alt exemplar. Acesta a fost vânat în 1960, în apropiere de Kotzebue Sound, Alaska. Ursul cântărea peste 1.000 de kilograme. Când se ridica în două labe, atingea o înălțime de aproximativ 3,6 metri. Specialiștii au estimat că avea cel puțin 20 de ani. Pentru un urs polar sălbatic, asta înseamnă bătrânețe. După ce a fost împăiat, animalul a fost expus la Târgul Mondial din Seattle, în 1962. A devenit imediat o atracție. Mai târziu, a fost inclus în Cartea Recordurilor Guinness, ca fiind cel mai mare urs polar cunoscut. Dimensiunea sa impresionantă s-a datorat mai multor factori. Avea o vârstă înaintată, o genetică favorabilă și acces la hrană bogată, cum ar fi focile sau carcasele marine. Chiar dacă Grasu’ Albert nu a atins acea greutate, el rămâne cel mai gras urs polar cunoscut în prezent. Și, probabil, cel mai faimos. 7 lucruri pe care (probabil) nu le știai despre urșii polari Ursul polar nu are pielea albă. Blana lui este translucidă, iar pielea este complet neagră. Asta îl ajută să absoarbă mai bine căldura de la soare. Sunt excelenți înotători. Pot înota peste 100 km fără oprire și chiar au fost observați traversând distanțe mai mari, în căutarea hranei. Nu beau apă. Apa din ocean este prea sărată, iar în Arctica lichidele dulci sunt rare. Se hidratează din grăsimea prăzii, în special a focilor. Sunt aproape imposibil de detectat cu camere cu infraroșu. Blana groasă și izolația naturală le camuflează complet semnătura termică. Ursul polar și ursul brun pot avea pui împreună. Hibrizii se numesc „ursi grolar” sau „pizzly” și au fost identificați în sălbăticie, mai ales în Canada. Nu hibernează ca urșii bruni. Doar femelele gestante intră într-o stare asemănătoare hibernării. Masculii rămân activi tot anul. Vânatul lor principal este foca inelată. Pot simți prada aflată sub zăpadă și gheață, de la zeci de metri distanță, datorită mirosului extrem de fin. Sursa poze: Edward Boudreau Instagram Citeste si articolul: Victoria, cel mai bătrân urs polar, a fost eutanasiată. Avea 28 de ani și mari probleme de sănătate
Grasu’ Albert sau Fat Albert, așa cum a fost numit de localnici, este un urs polar care a reușit performanța de a deveni o celebritate internațională. Cu o greutate estimată la 680 de kilograme, el cântărește cu peste 200 de kilograme mai mult decât un urs polar obișnuit. Fat Albert – Un urs cât un tanc de zăpadă Acest uriaș blănos trăiește în Kaktovik, un orășel din nordul Alaskăi, unde a fost fotografiat pentru prima dată de Edward Boudreau. Imaginea lui a devenit virală, iar ursul a primit rapid statutul de legendă locală. Privit de aproape, pare mai degrabă un tanc acoperit de zăpadă decât un animal obișnuit. De ce este cel mai gras urs polar? Fat Albert nu s-a îngrășat din întâmplare. În zona Kaktovik, comunitatea a găsit o soluție inedită pentru a ține urșii departe de oraș. Atunci când pescarii prind o balenă, o parte din carne este dusă la 4 kilometri de oraș. Acolo, urșii au parte de o masă sigură și constantă. Albert este client fidel la acest „bufet arctic”. Strategia are un scop clar: hrănind urșii în afara orașului, se reduce riscul ca aceștia să intre în zone locuite în căutare de hrană. Este o formă de coexistență între om și natură. Citeste si articolul: Singurul Panda Maro din lume: povestea ursulețului care a cucerit internetul Recorduri și comparații Deși Grasu’ Albert este impresionant, titlul de cel mai mare urs polar din istorie aparține unui alt exemplar. Acesta a fost vânat în 1960, în apropiere de Kotzebue Sound, Alaska. Ursul cântărea peste 1.000 de kilograme. Când se ridica în două labe, atingea o înălțime de aproximativ 3,6 metri. Specialiștii au estimat că avea cel puțin 20 de ani. Pentru un urs polar sălbatic, asta înseamnă bătrânețe. După ce a fost împăiat, animalul a fost expus la Târgul Mondial din Seattle, în 1962. A devenit imediat o atracție. Mai târziu, a fost inclus în Cartea Recordurilor Guinness, ca fiind cel mai mare urs polar cunoscut. Dimensiunea sa impresionantă s-a datorat mai multor factori. Avea o vârstă înaintată, o genetică favorabilă și acces la hrană bogată, cum ar fi focile sau carcasele marine. Chiar dacă Grasu’ Albert nu a atins acea greutate, el rămâne cel mai gras urs polar cunoscut în prezent. Și, probabil, cel mai faimos.