Ce se ascunde sub furtunile uriașe de pe Jupiter?

Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, rămâne una dintre cele mai enigmatice lumi cunoscute. Acest gigant gazos, suficient de mare pentru a adăposti peste o mie de Pământuri, este dominat de furtuni colosale, nori groși și fenomene atmosferice extreme. Cu toate acestea, ceea ce se întâmplă sub stratul vizibil de nori este încă departe de a fi pe deplin înțeles.

Pentru a pătrunde în secretele planetei, NASA a trimis misiunea Juno, care colectează date esențiale despre structura și compoziția internă a lui Jupiter. Chiar și așa, multe întrebări rămân fără răspuns, iar cercetătorii apelează tot mai mult la modele computaționale avansate pentru a completa informațiile lipsă.

Cel mai complex model al atmosferei lui Jupiter de până acum

O echipă internațională de cercetători a realizat recent primul model care îmbină chimia atmosferei cu dinamica picăturilor de apă și a norilor de pe Jupiter. Acest instrument este considerat cel mai complet model al atmosferei joviene creat vreodată.

Rezultatele sunt remarcabile și aduc perspective complet noi asupra modului în care funcționează planeta. Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii vizează cantitatea de oxigen prezentă în interiorul lui Jupiter.

Citește și: Ce a scos la iveală un aisberg, care s-a desprins în Antarctica. Un ecosistem mirific cu pești, caracatițe și specii noi, dezvoltat de zeci de ani

Mai mult oxigen decât se credea posibil

În regiunile apropiate de o stea, căldura distruge gheața de apă, reducând drastic cantitatea de oxigen disponibilă. În schimb, mai departe de stea, gheața este abundentă și poate contribui masiv la formarea planetelor.

De zeci de ani, oamenii de știință dezbat cantitatea reală de oxigen din Jupiter. Unele studii recente sugerau că planeta ar avea doar aproximativ o treime din oxigenul prezent în Soare. Noul model contrazice însă aceste estimări și indică faptul că Jupiter ar putea conține de până la 1,5 ori mai mult oxigen decât Soarele.

„Aceasta este o controversă veche în știința planetară”, a explicat Jeehyun Yang, cercetător postdoctoral la Universitatea din Chicago și autor principal al studiului. „Rezultatele arată cât de mult ne pot schimba înțelegerea noile generații de modele computaționale.”

O atmosferă mult mai lentă decât se credea

Modelul a oferit și informații neașteptate despre circulația verticală a atmosferei. Jupiter este faimos pentru furtuni precum Marea Pată Roșie, observată de secole, iar misiuni anterioare precum Galileo și Juno au confirmat mișcările complexe ale gazelor în sus și în jos.

Totuși, noile calcule sugerează că aceste procese sunt mult mai lente decât se estima anterior. În loc să dureze ore, deplasarea unei singure molecule printr-un strat atmosferic ar putea dura săptămâni întregi.

„Modelul nostru indică o difuzie de aproximativ 35–40 de ori mai lentă decât presupuneau ipotezele standard”, a explicat Yang. Această descoperire arată că inclusiv planetele din vecinătatea noastră cosmică ascund încă numeroase surprize.

Un pas major în înțelegerea planetelor

Studiul, publicat în The Planetary Science Journal, demonstrează cât de mult mai avem de descoperit despre Jupiter și, implicit, despre formarea planetelor gigantice. Noile date ar putea rescrie teoriile privind originea Sistemului Solar și ar putea oferi indicii valoroase despre exoplanetele similare descoperite în alte sisteme stelare.

Sursa: iflscience.com