Ce este torporul, de ce este important și cum diferă de hibernare și somn?

Ce este torporul, de ce este important și cum diferă de hibernare și somn? Explicațiile biologului evoluționist JV Chamary ne vor lămuri în rândurile următoare.

Unele specii de animale pot intra într-o stare de „animație suspendată” numită torpor. La prima vedere, animalele aflate în această stare par doar adormite, însă în realitate organismul lor trece prin transformări fiziologice profunde — inclusiv o scădere semnificativă a temperaturii corporale și o reducere drastică a metabolismului.

Torporul și hibernarea – sunt același lucru?

Nu chiar. Ambele implică încetinirea funcțiilor vitale, dar se deosebesc prin durată. Unele animale intră în „torpor zilnic”, o stare care durează doar câteva ore, în timp ce hibernarea se poate întinde pe zile, săptămâni sau chiar luni.

Perioada de hibernare este adesea descrisă ca un „torpor de mai multe zile”, dar include și cicluri de somn și trezire, iar cercetătorii nu știu încă dacă torporul zilnic și cel din timpul hibernării sunt identice din punct de vedere fiziologic.

În timpul hibernării, animalele mici – cum ar fi șoarecii de câmp sau chipmunk-ii – se hrănesc cu semințele depozitate în vizuinile lor. În schimb, animalele mari, precum urșii negri, trăiesc din rezervele de grăsime: nu mănâncă, nu beau și nu elimină, însă femelele pot naște și alăpta pui chiar în timpul acestei perioade.

Diferența dintre torpor și somn

Deși ambele sunt stări de inactivitate, există o distincție majoră: trezirea din torpor durează mult mai mult. Dacă starea de veghe este ca un motor care funcționează, trezirea din torpor seamănă cu pornirea unui motor vechi într-o dimineață geroasă, pe când somnul e ca o rulare la ralanti.

Torporul este diferit de somnul REM (când apar mișcările rapide ale ochilor), dar seamănă parțial cu somnul non-REM (NREM), caracterizat și el prin scăderea temperaturii corporale.

În timpul somnului REM, undele cerebrale sunt rapide și neregulate – asemănătoare celor din stare de veghe –, în timp ce în timpul torporului și al somnului NREM sunt lente și sincronizate. Sub 25°C însă, activitatea neuronală poate deveni aproape nedetectabilă.

Un fapt interesant este că animalele hibernante pot suferi de privare de somn, ceea ce sugerează că anumite funcții vitale ale somnului, precum consolidarea memoriei și învățarea, pot avea loc doar la temperaturi corporale normale.

Ce animale trec prin torpor?

Torporul apare în special la vertebratele cu sânge cald – mai ales la mamifere și păsări, potrivit discoverwildlife.com.

Animalele homeoterme își mențin constant temperatura internă prin izolație termică sau prin arderea grăsimilor, în timp ce animalele heteroterme își pot lăsa temperatura să scadă temporar în timpul torporului.

Hibernarea a fost observată la multe grupuri de mamifere, dar doar o singură specie de pasăre este cunoscută pentru acest comportament: poorwill-ul comun (Phalaenoptilus nuttallii).

De ce este torporul util?

Capacitatea de a intra în torpor oferă un avantaj evolutiv major. Menținerea unei temperaturi interne ridicate consumă multă energie – o problemă atunci când resursele (precum hrana) devin limitate sau riscurile de prădători cresc.

Prin încetinirea metabolismului, animalele economisesc energie și pot supraviețui perioadelor dificile.

De exemplu, un șoarece consumă peste 30% din energia zilnică doar pentru a-și menține temperatura corporală la 22°C; dacă temperatura scade sau hrana lipsește, acesta intră în torpor pentru a reduce consumul energetic.

Cum se schimbă fiziologia în timpul torporului?

Cele mai evidente efecte sunt scăderea temperaturii corporale (hipotermia) și reducerea ratei metabolice. În torporul zilnic, temperatura corpului scade de la aproximativ 38°C la 18°C, iar metabolismul ajunge la 30% din nivelul normal.

În hibernare, temperatura medie poate coborî până la 5°C, iar metabolismul la doar 5% din valoarea de bază.

Unele animale mici, precum veverițele arctice, pot ajunge la temperaturi corporale negative, de până la -3°C fără să înghețe. În același timp, ritmul cardiac și respirația scad dramatic.

Când intră animalele în torpor?

Speciile nocturne tind să intre în torpor în timpul zilei, iar cele diurne – noaptea.

Deși termenul provine din latinescul hibernare („a petrece iarna”), doar 8% dintre specii hibernează exclusiv iarna, iar aproape jumătate o fac din toamnă până în primăvară.

Fenomenul apare în toate zonele climatice. De exemplu, liliacul australian Blossom, care se hrănește cu nectar, intră într-un torpor profund chiar vara, probabil din cauza lipsei de apă. Acest lucru arată că momentul și durata torporului depind de provocările locale legate de resurse și climă.

Deci, ce este torporul?

Torporul este, așadar, o strategie evolutivă remarcabilă, care permite animalelor să supraviețuiască în medii imprevizibile, conservând energia atunci când condițiile devin ostile.

Studierea acestui fenomen nu oferă doar o perspectivă fascinantă asupra adaptabilității naturii, ci și posibile aplicații medicale pentru oameni – de exemplu, în medicina de urgență sau explorarea spațială, unde controlul metabolismului ar putea salva vieți.

Citește și: Ce este hibernarea, cum funcționează și ce animale o practică?