Ce au descoperit cercetătorii la 1.300 de metri sub Pacific? VIDEO

Ce au descoperit cercetătorii la 1.300 de metri sub Pacific? La o adâncime de aproximativ 1.300 de metri, în largul insulei Lihir din Papua Noua Guinee, cercetătorii au identificat un fenomen extrem de rar pe fundul oceanului: izvoare hidrotermale fierbinți care funcționează în imediata vecinătate a unor scurgeri reci de metan. Această asociere neobișnuită, surprinsă de vehiculul submersibil operat de la distanță ROV Kiel 6000, contrazice modelele clasice din geologia marină, care tratează cele două tipuri de surse ca fiind separate spațial și chimic.

Descoperirea a fost realizată de o echipă internațională coordonată de dr. Philipp Brandl, cercetător la Centrul GEOMAR pentru Cercetări Oceanice din Kiel, și a fost descrisă drept un adevărat „reactor chimic natural”, cu potențialul de a rescrie modul în care sunt înțelese procesele geochimice din adâncurile oceanelor.

Adâncurile oceanului – o frontieră la fel de necunoscută ca spațiul

Deși acoperă cea mai mare parte a planetei, oceanele rămân în mare măsură neexplorate. Se estimează că aproximativ 80% din mediul subacvatic nu a fost cartografiat sau studiat în detaliu. Presiunea extremă, lipsa luminii și dificultățile tehnologice fac din aceste zone un teritoriu comparabil, ca nivel de mister, cu spațiul cosmic.

Cu toate acestea, adâncurile marine ascund informații cruciale despre dinamica geologică a Pământului, ciclurile chimice globale și limitele vieții. Tocmai de aceea, fiecare expediție reușită poate aduce descoperiri cu impact major asupra științei.

Citește și: Moment istoric în Pacific: orci și delfini, la vânătoare împreună! Au împărțit și prada VIDEO

O expediție într-un peisaj vulcanic activ

Expediția condusă de dr. Brandl s-a concentrat asupra unei zone vulcanice submarine active din apropierea insulei Lihir. Scopul inițial era studierea relației dintre structurile vulcanice și chimia apei marine, într-un context geologic extrem de dinamic.

Folosind ROV Kiel 6000, un submersibil proiectat să reziste la presiuni uriașe și să funcționeze în condiții de comunicare limitată, cercetătorii au explorat zona cu ajutorul camerelor video de înaltă rezoluție și al senzorilor avansați. Într-un punct care avea să fie numit ulterior Karambusel, echipa a observat ceva complet neașteptat.

O coexistență care sfidează regulile

În mod normal, izvoarele hidrotermale – jeturi de apă supraîncălzită, bogată în minerale dizolvate – se găsesc separat de scurgerile reci de metan, care eliberează fluide mai reci, saturate cu gaze. Diferențele mari de temperatură și compoziție chimică fac ca aceste două fenomene să apară, de regulă, în zone distincte.

La Karambusel, însă, ele coexistă la mică distanță una de cealaltă, alimentate de activitatea vulcanică intensă din regiune. Această apropiere creează un mediu în care reacțiile chimice se desfășoară într-un mod extrem de complex, transformând zona într-un „laborator natural” unic pe fundul oceanului.

Implicații științifice majore

Cercetătorii consideră că această descoperire ar putea conduce la:

• revizuirea unor modele geologice și geochimice existente,
• o mai bună înțelegere a modului în care gazele, mineralele și fluidele interacționează în adâncuri,
• noi perspective asupra rolului activității vulcanice submarine în chimia oceanelor.
• Mai mult, Karambusel este și un ecosistem deosebit de valoros.

Viață fără lumină: ecosisteme bazate pe chemosinteză

În absența luminii solare, organismele care trăiesc în această zonă nu se bazează pe fotosinteză. Ele supraviețuiesc prin chemosinteză, obținând energie din reacțiile chimice dintre substanțele eliberate de izvoarele hidrotermale și scurgerile de metan.

Aceste condiții favorizează apariția unor forme de viață extrem de specializate, unele posibil complet necunoscute științei. Din acest motiv, zona Karambusel este considerată un adevărat refugiu biologic, cu un potențial enorm pentru descoperiri viitoare.

Progres tehnologic și riscuri emergente

Explorarea unor asemenea adâncimi este posibilă doar datorită tehnologiei avansate. ROV Kiel 6000 a jucat un rol esențial, permițând observații detaliate într-un mediu ostil vieții umane. Totuși, pe măsură ce capacitatea de explorare crește, apar și noi amenințări.

În apropierea insulei Lihir se află mina de aur Ladolam, iar extinderea activităților industriale miniere ridică semne de întrebare serioase privind impactul asupra ecosistemelor fragile din adâncuri. Poluarea, vibrațiile și modificările chimice ar putea distruge aceste habitate înainte ca ele să fie pe deplin studiate.

Un apel la protejarea necunoscutului

Cercetătorii implicați în expediție avertizează că biodiversitatea unică din zone precum Karambusel este extrem de vulnerabilă. Ei solicită măsuri de protecție mai stricte, pentru ca aceste ecosisteme să fie conservate și studiate în beneficiul generațiilor viitoare.

Descoperirea din largul insulei Lihir arată cât de puțin știm încă despre oceane și cât de important este să le explorăm cu responsabilitate. În adâncurile întunecate ale Pacificului, știința tocmai a deschis o nouă fereastră către procese fundamentale care modelează planeta.

Sursa: 3dvf.com/en