Ce animale pot număra și înțelege matematica de bază? Multe viețuitoare au un simț al cantității, dar nu numără și nu fac calcule matematice așa cum o fac oamenii. Ideea că un animal ar putea număra sau face matematică poate părea desprinsă dintr-o știre virală sau un clip de pe TikTok. Totuși, un simț al cantității – numit uneori „numerositate” – se întâlnește la o gamă surprinzător de largă de specii. „Multe specii, inclusiv insecte, moluște, șopârle, păsări și multe tipuri de mamifere (terestre și marine) pot face diferența între cantități de obiecte”, a declarat Michael Beran, profesor de psihologie la Georgia State University, pentru Live Science într-un e-mail. Această abilitate are avantajul evolutiv de a ajuta animalele să găsească mai multă hrană, crescându-le astfel șansele de supraviețuire și reproducere. Ce animale pot număra și înțelege matematica? De exemplu, cercetările au arătat că albinele melifere (Apis mellifera) numără reperele de pe traseu în timp ce zboară spre florile bogate în nectar. Păianjenii țesători de aur (Nephila clavipes) țin evidența numărului de insecte prinse în pânză. Broaștele țestoase (Physalaemus pustulosus) chiar organizează „dueluri numerice” ca parte a ritualului de împerechere: un mascul scoate un sunet prelung, care se termină cu un scurt „clic” numit chuck, iar un alt mascul răspunde adăugând încă un chuck. Competiția continuă, cu tot mai multe sunete, până când masculii rămân fără aer. Leoaicele (Panthera leo) își calculează șansele de luptă numărând răgetele unei haite rivale înainte de a decide dacă să atace sau să se retragă. Iar în 2024, cercetătorii au descoperit că ciorile negre (Corvus corone) pot vocaliza un număr exact de strigăte ca răspuns la indicii vizuale sau auditive, ceea ce le permite să „numere cu voce tare” între unu și patru. Animalele pot număra ca oamenii? Albinele melifere (Apis mellifera) numără reperele de pe traseu în timp ce zboară spre florile bogate în nectar. sursa foto pexels.com Dar este probabil ca aceste specii „să nu poată număra în sensul în care o fac oamenii”, a subliniat Beran. În schimb, multe animale au un instrument cognitiv pe care oamenii de știință îl numesc sistemul aproximativ al numerelor (ANS), sau „simțul numerelor”, a explicat Giorgio Vallortigara, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Trento, Italia. ANS pare să se bazeze pe „neuroni ai numerelor” – celule nervoase care răspund mai puternic la anumite cantități. „Interesant este că am găsit acești neuroni chiar și la puii de găină abia eclozați, ceea ce sugerează că ANS ar putea fi înnăscut.” Acest „simț al numerelor” nu funcționează ca număratul pe degete – este mai degrabă despre comparații rapide. Două trăsături esențiale îl caracterizează: efectul distanței și efectul mărimii. Efectul distanței este ideea că este mai ușor să distingi numere care sunt mai depărtate (de exemplu, 8 și 4) decât numere apropiate (8 și 6). Efectul mărimii se referă la faptul că este mai ușor să compari numere mici decât numere mari, chiar dacă diferența este aceeași. De exemplu, este mai ușor să compari 2 și 4 decât 12 și 14, a spus Vallortigara. Ce este legea lui Weber? Papagalii gri africani au demonstrat că pot efectua adunări și scăderi de bază cu numere mici. sursa foto pexels.com ANS respectă legea lui Weber, care afirmă că animalele percep diferențele dintre cantități pe baza raportului, nu a valorii absolute, a explicat Irene Pepperberg, profesor asociat de cercetare la Boston University, cunoscută pentru studiile sale cu papagalul Alex. Pepperberg și Beran au subliniat că abilitatea de a estima cantități prin ANS este foarte diferită de abilitatea umană de a număra, care implică înțelegerea faptului că un simbol precum „4” reprezintă exact patru obiecte, indiferent dacă sunt dopuri, chei sau bile. Număratul adevărat presupune învățarea simbolurilor, înțelegerea valorii fiecărui număr și a ordinii lor. Copiii umani au nevoie de ani de învățare pentru a stăpâni aceste concepte, iar „doar foarte puține animale non-umane” — papagalul Alex și două cimpanzee numite Sheba și Ai — „au ajuns aproape de adevărata numărare”, a spus Pepperberg. Papagalul Alex putea identifica și ordona corect cifrele arabe de la unu la opt și chiar aduna două seturi de obiecte, precum biscuiți sau jeleuri. Pot animalele să facă matematică? Și porumbeii pot executa exerciții simple. sursa foto pexels.com Pentru mulți cercetători, număratul este văzut ca un precursor și o fundație a matematicii, dar nu ca matematică propriu-zisă. Astfel, deși multe animale par capabile să „numere” — cel puțin în sensul de a observa modificări ale cantității — marea majoritate nu fac matematică, care, la nivel de bază, implică aritmetică: numere și simboluri folosite pentru adunare, scădere, înmulțire și împărțire. „Aritmetica formală de tipul celei pe care o învață copiii la școală este, în mod clar, o invenție culturală relativ recentă”, a spus Vallortigara. Unele societăți tradiționale, precum tribul Himba din Namibia, încă se bazează pe ANS pentru estimarea cantităților. Odată cu apariția agriculturii și a creșterii animalelor, oamenii au avut nevoie de calcule mai precise, ceea ce probabil a dus la apariția aritmeticii formale. Totuși, oamenii de știință au conceput experimente ingenioase pentru a demonstra că unele specii selecte ar putea să facă matematică simplă, precum adunarea și scăderea, a spus Beran. Unele animale au învățat adunări Și pisicile de mare pot învăța adunări cu numere mici. sursa foto pexels.com Atunci când sunt antrenate să asocieze anumite culori sau simboluri cu operații aritmetice, mai multe specii — inclusiv papagalii gri africani, porumbeii, anumite primate, albinele melifere, pisicile de mare și ciclidele — au demonstrat că pot efectua adunări și scăderi de bază cu numere mici. În aceste experimente, animalele au învățat să interpreteze indicii vizuale (cum ar fi un punct albastru pentru „adună unu”) și apoi să aplice regula pentru a rezolva probleme simple. „Și, poate, cu experimente creative, chiar unele forme de înmulțire și împărțire – care sunt de fapt cazuri speciale de adunare/scădere – ar putea fi posibile”, a spus Beran. Dar dacă matematica implică numere mari — cum ar fi rezolvarea unei adunări 12 + 22 — sau formule mai complexe, precum cele din algebră, „atunci dovezile pentru capacități aritmetice la animalele non-umane sunt mult, mult mai slabe”, a conchis Beran. Citește și: Top 5 animale surprinzător de inteligente – al treilea te va uimi!