NASA a făcut public miercuri un anunț care a stârnit emoție în comunitatea științifică: pe o mostră de rocă prelevată de roverul Perseverance de pe Marte, oamenii de știință au identificat niște pete bizare, asemănătoare cu cele de leopard, care ar putea reprezenta urme lăsate de forme de viață antice. Totuși, agenția americană subliniază că această ipoteză trebuie confirmată prin analize și experimente suplimentare, înainte ca ea să fie acceptată drept certitudine. Ce a descoperit NASA pe Marte? „După un an de studiu amănunțit, cercetătorii au revenit la concluzia că nu există o altă explicație convingătoare pentru aceste structuri. Dacă se dovedește corect, ar fi cel mai puternic indiciu al existenței vieții pe Marte descoperit până acum – un fapt cu adevărat emoționant”, a transmis Sean Duffy, administrator interimar al NASA, într-o declarație pentru CNN. Proba cu pricina, botezată Sapphire Canyon, provine din formațiuni stâncoase aflate la marginea văii Neretva Vallis. Această regiune a craterului Jezero poartă amprenta unui trecut în care apa curgea abundent, în urmă cu peste 3 miliarde de ani, modelând relieful. Roverul Perseverance a ajuns în crater în februarie 2021, cu obiectivul de a investiga rămășițele unui lac străvechi și de a aduna roci care au luat naștere sau au fost transformate prin contactul cu apa. În iulie 2024, roverul a forat în zona unei roci cu formă de vârf de săgeată, cunoscută sub numele de Cheyava Falls, și a extras proba Sapphire Canyon. A existat vreodată viață microscopică pe Marte? „Am identificat ceea ce ar putea fi o biosemnătură – adică o urmă compatibilă cu procese biologice, dar care necesită dovezi și confirmări suplimentare înainte de a fi atribuită unei origini biologice certe. Împărtășim această descoperire cu voi ca rezultat al unor ani de muncă intensă, în care au fost implicați peste 1.000 de oameni de știință și ingineri de la NASA Jet Propulsion Laboratory și din instituții partenere din SUA și din întreaga lume”, a declarat Katie Stack Morgan, om de știință al proiectului Perseverance, în cadrul conferinței de presă de miercuri. Citește și: Ce s-a întâmplat cu delfinul care „s-a îndrăgostit” de antrenoarea sa, în timpul unui experiment finanțat de NASA Cercetătorii implicați au subliniat că Sapphire Canyon este exact tipul de rocă pe care se așteptau să-l găsească în zonă, iar anunțul oficial vine ca rezultat al unui proces complex de verificări și analize. „Această descoperire este punctul culminant al unor studii riguroase și al unor verificări suplimentare menite să confirme fiecare ipoteză”, a explicat și Joel Hurowitz, specialist în științe planetare la Universitatea Stony Brook din New York. Roca a fost denumită Cheyava Falls Roca denumită Cheyava Falls și-a primit numele după una dintre cascadele spectaculoase ale Marelui Canion. Suprafața ei a atras imediat atenția cercetătorilor prin două tipuri de formațiuni insolite: mici puncte negre, asemănate cu „semințe de mac”, și pete mai mari, descrise drept „pete de leopard”. „Aceste structuri texturale ne-au sugerat că rocile au trecut prin procese neobișnuite, marcate de reacții chimice complexe în momentul depunerii lor”, a explicat Joel Hurowitz, specialist în științe planetare. Analizele realizate de instrumentul SHERLOC al roverului Perseverance – un dispozitiv al cărui nume provine din Scanning Habitable Environments with Raman & Luminescence for Organics & Chemicals – au dus la o descoperire și mai importantă: prezența de compuși organici în interiorul rocii. „Acesta este un indiciu clar că în acel noroi s-a aflat materie organică”, a precizat cercetătoarea Horowitz, adăugând că mediul de depunere era, cel mai probabil, un sediment roșcat și bogat în oxizi de fier, format în condiții favorabile interacțiunii cu substanțe organice. Citește și: Ce riscuri aduce răcirea artificială a planetei? Specialiștii avertizează Observațiile echipei de cercetători au arătat și urme de sulfat de calciu Pe Pământ, moleculele pe bază de carbon reprezintă blocurile fundamentale ale vieții. Prin urmare, descoperirea acestor urme pe Marte ridică posibilitatea ca reacțiile chimice care au avut loc în Cheyava Falls să fi putut crea un mediu propice pentru microorganisme primitive. Observațiile echipei de cercetători au arătat și urme de sulfat de calciu sub formă de benzi albe, ceea ce demonstrează că roca a intrat în contact cu apa. Între aceste zone albe a fost detectat hematit, mineral care conferă planetei Marte nuanța sa roșiatică. Se crede că interacțiunile chimice dintre hematit și alte compuși au modificat treptat roca, transformând-o din roșu în alb și generând acele pete de leopard. Mai mult, aceste reacții ar fi putut elibera fier și fosfat, elemente esențiale care, în anumite condiții, pot deveni surse de energie pentru microbi. Astfel, ceea ce vedem azi sub formă de modele minerale ar putea fi urmele unor procese chimice capabile să susțină viața. Foto: NASA/JPL-Caltech/ASU/MSSS