Care este cel mai inteligent animal din ocean?

Care este cel mai inteligent animal din ocean? Stabilirea nivelului de inteligență al unui animal nu este deloc simplă, mai ales în cazul viețuitoarelor marine. Ce criteriu ar trebui folosit? Mărimea creierului, caz în care cașalotul, deținătorul celui mai mare creier din regnul animal, ar fi câștigătorul? Sau capacitatea de a se recunoaște în oglindă, un test asociat cu conștiința de sine? Poate autocontrolul, precum abilitatea unor sepii de a aștepta o recompensă, ori rezolvarea de probleme complexe, așa cum s-a observat la anumite specii de rechini?

Pentru că inteligența nu poate fi măsurată printr-un singur test, opiniile cercetătorilor diferă. Totuși, atunci când vine vorba de animalele oceanice considerate cele mai inteligente, două nume apar constant în discuții: delfinii și caracatițele.

Delfinii, geniile sociale ale mărilor

Delfinii impresionează prin dimensiunea creierului, dar mai ales prin complexitatea comportamentului social. Aceștia trăiesc în grupuri bine organizate, numite păstăi, unde relațiile dintre indivizi sunt extrem de strânse. Fiecare delfin emite un fluier unic, care funcționează asemenea unui nume propriu, permițându-le să se recunoască între ei. Mai mult, aceștia pot identifica membrii grupului chiar și după gustul urinei, un detaliu surprinzător care arată cât de sofisticate sunt simțurile lor.

La fel ca liliecii, delfinii folosesc ecolocația pentru a explora mediul înconjurător. Prin emiterea de sunete scurte și analizarea ecourilor, ei pot naviga în ape tulburi sau întunecate și pot localiza cu precizie prada.

Citește și: Știați că, în pandemie, delfinii din Tin Can Bay, Australia, au adus cadouri la suprafață pentru că le era dor de prezența oamenilor?

Anumite specii, precum delfinul cu bot gros și delfinul lui Risso, dețin un tip special de celule nervoase – neuronii fusi – asociați cu empatia, gândirea complexă, rezolvarea problemelor și conștiința de sine. Nu întâmplător, delfinii cu bot gros reușesc să treacă testul oglinzii, recunoscându-se pe ei înșiși.

Inteligența lor se reflectă și în metodele ingenioase de vânătoare. Uneori, prind pești în cochilii sau carapace și îi aduc la suprafață pentru a-i consuma mai ușor. Alteori, folosesc bureți marini pe post de protecție pentru bot atunci când caută hrană printre stânci și corali – un exemplu clar de utilizare a „uneltelor”.

Și caracatițele au minți strălucite

Deși au un creier central cu formă de inel, aproximativ două treimi din neuronii lor se află în brațe. Practic, fiecare braț are propriul „mini-creier”, capabil să funcționeze independent. Această particularitate le oferă un avantaj enorm atunci când vânează sau explorează mediul.

Un alt aspect fascinant este faptul că pot „gusta” obiectele pe care le ating, datorită celulelor speciale aflate în ventuze. Deși majoritatea speciilor sunt solitare, caracatițele dispun de mijloace sofisticate de comunicare. Capacitatea lor uimitoare de a-și schimba instantaneu culoarea și textura pielii nu servește doar camuflajului, ci și transmiterii de semnale către alte exemplare.

În captivitate și în sălbăticie, caracatițele s-au dovedit a fi adevărați maeștri ai rezolvării problemelor. Pot deschide borcane, pot învăța să recunoască diferiți îngrijitori și, în unele cazuri, au fost observate stropind cu apă persoanele care le antipatizează.

Mai mult decât atât, unele specii folosesc obiecte din mediul înconjurător pe post de unelte. Caracatița de cocos, de exemplu, este cunoscută pentru obiceiul de a transporta coji de nucă de cocos, pe care le folosește drept adăpost sau protecție – un comportament rar întâlnit în lumea animală.

Sursa: discoverwildlife.com